6 definiții pentru seninețe senineță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SENINÉȚE s. f. (Rar) Seninătate [Var.: senineáță, (reg.) sănineáță s. f.] – Senin + suf. -ețe.

SENINÉȚE s. f. (Rar) Seninătate. (Cu pronunțare regională) Sănineța orizontului... îmi arătă că întru în regiunea munților. NEGRUZZI, S. I 308. – Variantă: seninéță (NEGRUZZI, S. I 289) s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

seninéțe (rar) s. f., art. seninéțea, g.-d. art. seninéței

seninéțe s. f., art. seninéțea, g.-d. art. seninéței

seninéță (= seninețe) s. f. (g.-d. art. senineței; pl. – )

Intrare: seninețe
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • seninețe
  • seninețea
plural
genitiv-dativ singular
  • senineți
  • senineții
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senineță
  • senineța
plural
genitiv-dativ singular
  • seninețe
  • senineței
plural
vocativ singular
plural

seninețe senineță

etimologie:

  • Senin + sufix -ețe.
    surse: DEX '09