13 definiții pentru seiz
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SEIZ, seizi, s. m. (Înv.) Rândaș, grăjdar (la Curtea domnească). – Din tc. seyis.
seiz sm [At: LET. III, 317/15 / V: (înv) ~id, ~is / Pl: ~i / E: tc seyis] (În țările române) Persoană (subordonată comisului) care era însărcinată cu îngrijirea cailor domnești sau boierești.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEIZ, seizi, s. m. (Înv.) Rândaș, grăjdar (la curtea domnească). – Din tc. seyis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEIZ, seizi, s. m. (Învechit) Rîndaș, grăjdar (la curtea domnitorului). [În Țara Romînească, robii negri] slujeau ca seizi la boierii romîni. ODOBESCU, S. I 405. Opt seizi duceau de frîu opt cai acoperiți cu șele prețioase. BĂLCESCU, O. II 251.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seiz m. rândaș domnesc: opt seizi duceau de frâu opt cai împodobiți BĂLC. [Turc. SEYIS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seiz m., pl. zĭ (turc. [d. ar.] saĭis, pop. reĭis, grăjdar. V. saxana). Vechĭ. Grăjdar, îngrijitor de caĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
seid sm vz seiz
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seis sm vz seiz
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seiz-bașa sm [At: LET. III, 317/15 / V: ~-baș, saiz-baș, saiz-~ / Pl: ? / E: tc sayis bași, sayis bașe] Șef al seizilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
seiz s. m., pl. seizi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
seiz s. m., pl. seizi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
seiz s. m., pl. seizi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
seid (-izi), s. m. – Rîndaș. – Mr. seid, seiz. Tc. sayid (Roesler 602; Șeineanu, II, 318), cf. ngr. σειζης, bg., sb. seiz, fr. séide.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M5) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
seiz, seizisubstantiv masculin
-
- [În Țara Românească, robii negri] slujeau ca seizi la boierii romîni. ODOBESCU, S. I 405. DLRLC
- Opt seizi duceau de frîu opt cai acoperiți cu șele prețioase. BĂLCESCU, O. II 251. DLRLC
-
etimologie:
- seyis DEX '98 DEX '09