6 definiții pentru sefard (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEFÁRD, -Ă, sefarzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Evreu de rit spaniol care, expulzat din Spania, s-a refugiat în nordul Africii, în Orientul Apropiat și în unele țări europene. 2. Adj. Care aparține sefarzilor, de sefarzi; sefardit. – Din sp. sefardi.

SEFÁRD, -Ă, sefarzi, -de, adj. Care aparține sefarzilor, de sefarzi; sefardit. – Din sp. sefardí.

SEFÁRD, -Ă I. adj. care aparține sefarzilor (II). II. s. m. f. nume dat evreilor din Spania și Portugalia în evul mediu. ◊ nume dat majorității comunităților evreiești din țările mediteraneene. (< fr., sp. sefardi)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sefárd adj. m., s. m., pl. sefárzi; adj. f., s. f. sefárdă, pl. sefárde

sefárd s. m., adj. m., pl. sefárzi; f. sg. sefárdă, g.-d. art. sefárdei, pl. sefárde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SEFÁRD s., adj. sefardit. (~zii vorbesc iudeo-spaniola.)

Intrare: sefard (adj.)
sefard1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sefard
  • sefardul
  • sefardu‑
  • sefardă
  • sefarda
plural
  • sefarzi
  • sefarzii
  • sefarde
  • sefardele
genitiv-dativ singular
  • sefard
  • sefardului
  • sefarde
  • sefardei
plural
  • sefarzi
  • sefarzilor
  • sefarde
  • sefardelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sefard (adj.)

etimologie: