secetos, ~oasă a [At: DOSOFTEI, PS. 215/10 / V: (îrg) săc~, (înv) secitos / Pl: ~oși, ~oase / E: secetă + -os] 1 (D. anotimpuri, vreme, ani etc.) Care este fără ploi (sau zăpadă). 2 (D. aer sau d. curenți de aer) Care este lipsit de umezeală Si: sec, (reg) secătos (23). 3 (D. zone geografice) Caracterizat prin precipitații atmosferice puține, cu vânturi uscate și pământuri nisipoase. 4 (D. soare, vânt) Care produce secetă. 5 (D. sol, locuri, terenuri etc.) Care nu are surse de apă Si: arid, sec, uscat. 6 (Îrg) Setos¹ (de a bea ceva). 7 (Fig; îvr, udp „de”) Setos¹ (de a strânge, de a obține etc. ceva).

SECETOS, -OASĂ, secetoși, -oase, adj. Fără ploi, bîntuit de secetă. Trecuse vara cea secetoasă și plină de sărăcie și venise iarna. SANDU-ALDEA, U. P. 117. ♦ (Despre regiuni) Lipsit de surse de apă; expus la secetă.

SECETOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) (despre timp) Care se caracterizează prin secetă; fără precipitații atmosferice; uscăcios. An ~. 2) (despre terenuri) Care este lipsit de ploi (și de surse de apă în general); bântuit de secetă. /secetă + suf. ~os

secetos n. plin de secetă: an secetos.

secetós, -oásă adj. (d. secetă). Uscat, prea lipsit de ploaie: an secetos. Vechĭ. Însetat.

săcetos, ~oasă a vz secetos

secitos, ~oasă a vz secetos

secetos adj. m., pl. secetoși; f. secetoasă, pl. secetoase

secetos adj. m., pl. secetoși; f. secetoasă, pl. secetoase

secetos adj. m., pl. secetoși; f. sg. secetoasă, pl. secetoase

SECETOS adj. v. arid, însetat, setos, uscat.

SECETOS adj. uscat, (livr.) areic, (înv.) sec. (Vreme caldă și ~oasă.)

SECETOS adj. uscat, (livr.) areic, (înv.) sec. (Vreme caldă și ~.)

secetos adj. v. ARID. ÎNSETAT. SETOS. USCAT.

Secetos ≠ ploios, zlotos