opțiuni
  • info

12 definiții pentru scârnăvi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÂRNĂVI, scârnăvesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se murdări, a se acoperi, a se întina cu scârnă. ♦ A defeca. – Din scârnav.

SCÂRNĂVI, scârnăvesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se murdări, a se acoperi, a se întina cu scârnă. ♦ A defeca. – Din scârnav.

scârnăvi [At: PSALT. 163 / V: (reg) schir~ / Pzi: ~vesc / E: scârnav] 1 vr (Îvp) A defeca (4). 2-3 vtr A (se) murdări cu scârnă. 4-5 vtr (Pgn) A (se) murdări. 6 vt (Fig; c. i. lucruri considerate sfinte) A profana. 7 vr (Mun; mai ales d. copii și bătrâni; fig; îf schirnăi) A se văicări.

A SCÂRNĂVI ~esc tranz. 1) A face scârnav; a umple de murdărie. 2) (persoane) A trata cu vorbe murdare; a vorbi de rău; a huli; a defăima; a cleveti; a măscări. /Din scârnav

A SE SCÂRNĂVI mă ~esc intranz. 1) A deveni scârnav; a se spurca. 2) A evacua excrementele; a defeca; a excreta; a se spurca. 3) fig. A face schimb de vorbe murdare (unul cu altul). /Din scârnav

schirnăvi v vz scârnăvi

SCÎRNĂVI, scîrnăvesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se murdări, a se acoperi cu scîrnă.

scîrnăvésc v. tr. (sîrb. skrnaviti, a profana, a murdări; bg. skŭrnavĭy). Triv. Murdăresc. V. refl. Mă murdăresc. Arunc dejecțiunile: cățelu s’a scărnăvit supt pat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scârnăvi (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă scârnăvesc, 3 sg. se scârnăvește, imperf. 1 sg. mă scârnăveam; conj. prez. 1 sg. să mă scârnăvesc, 3 să se scârnăvească; imper. 2 sg. afirm. scârnăvește-te; ger. scârnăvindu-mă

!scârnăvi (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se scârnăvește, imperf. 3 sg. se scârnăvea; conj. prez. 3 să se scârnăvească

scârnăvi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scârnăvesc, imperf. 3 sg. scârnăvea; conj. prez. 3 sg. și pl. scârnăvească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCÂRNĂVI vb. v. defeca, ieși, jegoși, mânji, murdări, păta, pângări, profana, spurca.

scîrnăvi vb. v. DEFECA. IEȘI. JEGOȘI. MÎNJI. MURDĂRI. PĂTA. PÎNGĂRI. PROFANA. SPURCA.

Intrare: scârnăvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scârnăvi
  • scârnăvire
  • scârnăvit
  • scârnăvitu‑
  • scârnăvind
  • scârnăvindu‑
 singular plural
  • scârnăvește
  • scârnăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scârnăvesc
 (să)
  • scârnăvesc
  • scârnăveam
  • scârnăvii
  • scârnăvisem
a II-a (tu)
  • scârnăvești
 (să)
  • scârnăvești
  • scârnăveai
  • scârnăviși
  • scârnăviseși
a III-a (el, ea)
  • scârnăvește
 (să)
  • scârnăvească
  • scârnăvea
  • scârnăvi
  • scârnăvise
plural I (noi)
  • scârnăvim
 (să)
  • scârnăvim
  • scârnăveam
  • scârnăvirăm
  • scârnăviserăm
  • scârnăvisem
a II-a (voi)
  • scârnăviți
 (să)
  • scârnăviți
  • scârnăveați
  • scârnăvirăți
  • scârnăviserăți
  • scârnăviseți
a III-a (ei, ele)
  • scârnăvesc
 (să)
  • scârnăvească
  • scârnăveau
  • scârnăviră
  • scârnăviseră
schirnăvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scârnăvi, scârnăvescverb

  • 1. rar A se murdări, a se acoperi, a se întina cu scârnă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: murdări
    • 1.1. Defeca. DEX '09 DEX '98
      sinonime: defeca
etimologie:
  • scârnav DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.