6 definiții pentru scutur (tremur)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCUTUR (1) s. n., (2) scuturi, s. m. 1. Faptul de a (se) scutura; mișcare care provoacă o cădere. Florile-și pierd roua l-al zefirului scutur. ALECSANDRI, P. III 241. 2. Faptul de a tremura; tremurătură, fior. Așa scutur l-a găsit, că-i clănțăneau dinții ca mărgelele. La TDRG. Pe la miez de noapte, Mă găsesc scuturi de moarte. SEVASTOS, C. 117.
SCUTUR (1) s. n., (2) scuturi, s. m. 1. Faptul de a (se) scutura; mișcare care provoacă o cădere. 2. Tremurătură, fior. – Postverbal al lui scutura.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
scutur n. 1. bătaia vântului: florile își pierd roua l’al zefirului scutur AL.; 2. tremuriciu: așa scutur l’a găsit. [Abstras din scuturà].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scutur (rar) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCUTUR s. v. adiere, boare, fior, friguri, frisoane, pală, scuturătură, suflare, suflu, tremur, tremurătură, tremurici, undă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scutur s. v. ADIERE. BOARE. FIOR. FRIGURI. FRISOANE. PALĂ. SCUTURĂTURĂ. SUFLARE. SUFLU. TREMUR. TREMURĂTURĂ. TREMURICI. UNDĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scutur, scuturisubstantiv masculin
- 1. Faptul de a tremura. DLRLCsinonime: fior tremurătură
- Așa scutur l-a găsit, că-i clănțăneau dinții ca mărgelele. La TDRG. DLRLC
- Pe la miez de noapte, Mă găsesc scuturi de moarte. SEVASTOS, C. 117. DLRLC
-
etimologie:
- scutura DLRM