11 definiții pentru scrântitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRÂNTITOÁRE, scrântitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla).Scrânti + suf. -toare.

SCRÂNTITOÁRE, scrântitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla).Scrânti + suf. -toare.

SCRÎNTITOÁRE, scrîntîtori, s. f. 1. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina întinsă pe pămînt și cu flori mici, galbene; crește prin locuri necultivate, aride și pietroase, prin poieni și pe cîmpuri (Potentilla argentea). 2. Mică plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori mici, galbene, solitare; crește prin locuri umede, prin pietrișuri și pe marginea apelor (Potentilla supina).

scrintitoare f. plantă cu florile mici galbene, crește prin locuri umede și nisipoase (Potentilla supina). [Dela scrintì: fiartă, planta se întrebuințează ca buruiană de leac la scrinteli].

scrîntitoáre f., pl. orĭ (d. scrîntesc). O plantă rozacee numită și coada raculuĭ (potentilla [anserina, argéntea, recta, silvestris și supina]. V. și cincĭ-degete). Altă plantă leguminoasă papilionacee numită și cĭumărea (galéga officinalis).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scrântitoáre s. f., g.-d. art. scrântitórii; pl. scrântitóri

scrântitoáre s. f., g.-d. art. scrântitórii; pl. scrântitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCRÂNTITOÁRE s. (BOT.) 1. (Potentilla supina) (reg.) gălbenușă. 2. (Potentilla argentea) (reg.) scrintee.

SCRÂNTITOÁRE s. v. buruiană-de-cinci-degete, ciumărea, coada-racului, drețe, duminecea, lotus, sclipeț.

scrîntitoare s. v. BURUIANĂ-DE-CINCI-DEGETE. CIUMĂREA. COADA-RACULUI-DREȚE. DUMINECEA. SCLIPEȚ.

SCRÎNTITOARE s. (BOT.) 1. (Potentilla supina) (reg.) gălbenușă. 2. (Potentilla argentea) (reg.) scrintee.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCRÂNTITOÁRE (< scrânti) s. f. Denumire dată unor specii de plante din genul Potentilla, familia rozaceelor, târâtoare sau cu stoloni, cu frunze trifoliate până la multidigitate sau penate și flori hermafrodite, galbene, rar albe, roz sau roșii. Se cunosc peste 300 de specii, răspândite în Europa, Asia și America.

Intrare: scrântitoare
scrântitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrântitoare
  • scrântitoarea
plural
  • scrântitori
  • scrântitorile
genitiv-dativ singular
  • scrântitori
  • scrântitorii
plural
  • scrântitori
  • scrântitorilor
vocativ singular
plural