32 de definiții pentru scovardă scovergă scobeardă scovargă scovarză scovârdă scoveardă scoveargă scovercă scoverză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCOVÁRDĂ s. f. v. scovergă.

scovardă sf [At: ANON. CAR. / V: ~vergă, (îrg) ~rgă, ~rză, (înv) scobea~, ~vea~, ~vârdă, (reg) ~veargă, ~vercă, ~verză / Pl: ~verzi, (reg) ~verze / E: slv сковрада, „tigaie”] 1 (Mpl) Aluat dospit (sau nedospit) prăjit în grăsime, (umplut cu brânză, urdă, mere etc.) Si: (reg) scorușă2, pup4, alivancă (1), clătită, plăcintă, uscățea. 2 (Reg) Resturi de mămăligă uscată (lipite de ceaun). 3 (Reg) Aluat din făină de porumb ametecat cu lapte acru și umplut cu brânză. 4 (Reg) Alivancă (1). 5 (Reg) Carne de porc prăjită, amestecată cu ouă. 6 (Fam; fig) Persoană foarte slabă (1). 7 (Reg; fig; lpl) Minciuni. 8 (Reg; îs) ~verzi verzi Mâncăruri inexistente.

SCOVÁRDĂ, scoverzi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc.); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovérgă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”.

SCOVÁRDĂ, scoverzi și scoverze, s. f. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcinte din aluat (de pîine), prăjite în grăsime și umplute cu brînză (v. clătită); (în unele regiuni) prăjitură uscată; minciună. Darurile care se aduc... constau în prima linie din... scoverze (lipii, clătite). MARIAN, NA. 136. Au fost făcut maștia... tot plăcinte și scoverze. SBIERA, P. 170. Ea frumos ne-a omeni, Ție iarbă și ovăz, Mie gură și scoverzi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. Variantă: scovérgă, scovergi (SAHIA, N. 94, DELAVRANCEA, S. 40), s. f.

SCOVÁRDĂ scovérzi f. 1) mai ales la pl. Plăcintă prăjită în grăsime. 2) fig. Persoană foarte slabă. [G.-D. scoverzii] /<sl. skovrada

scovardă f. plăcintă coaptă în unt sau prăjită în uleiu. [Slav. SKOVRADA, tigaie (s’a luat numele vasului pentru al obiectului preparat într’însul)].

scovárdă f., pl. erzĭ (vsl. skovadra, tigaĭe, skovradnikŭ, plăcintă; rus. skovorodá, tigaĭe. V. scoveargă). Vest. Scoveargă, uscățea. Clătită. Pl. Est. Rămășiță de mămăligă lipită în ceaun. Blescote, cascote, prăjiturĭ saŭ mîncărĭ imaginare (Se zice ironic cînd unu întreabă ce mîncare maĭ este, ĭar altu îi răspunde „scoverzĭ” adică: nimica, răbdărĭ prăjite). Mincĭunĭ, palavre (cp. cu rus. káverza, intrigă, kaverznía, flecăreală).

SCOVÉRGĂ, scovergi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciunea. 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovárdă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”.

SCOVÉRGĂ, scovergi, s. f. v. scovardă.

SCOVÉRGĂ2, scovergi, s. f. (Rar) Cergă, țol. Zăpada îi pătrunsese în tindă... Pe picioare își trîntise două scovergi. DELAVRANCEA, S. 184.

SCOVÉRGĂ1 s. f. v. scovardă.

scoveárgă f., pl. ergĭ (cp. cu scovardă și covergă). Vest. Uscățea, mincĭunică. Pancovă, un fel de prăjitură uscată făcută din oŭă și făină. Prăjitură prea uscată, sfarog: această plăcintă e curată scoveargă! Slab ca o scoveargă, foarte slab, uscat, scofîlcit. V. clătită.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scovárdă s. f., g.-d. art. scovérzii; pl. scovérzi

!scovérgă/scovárdă s. f., g.-d. art. scovérgii/scovérzii; pl. scovérgi/scovérzi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCOVÁRDĂ s. minciună, minciunea, minciunică, uscățea, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mâncat o ~.)

SCOVÁRDĂ s. v. clătită.

SCOVARDĂ s. minciună, minciunea, minciunică, uscățea, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scovárdă (-vérzi), s. f. – Gogoașă. – Var. scovargă, scove(a)rgă. Sl. skovrada „tigaie” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 333; Conev 67); poate var. a fost influențată de ngr. ξόβεργα „amestec” sau „grăsime”. – Der. scovîrda, vb. refl. (a se distruge, a se nărui; a slăbi); scovîrlie, s. f. (orbită), prin contaminare cu scăfîrlie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scovárdă, scoverzi, s.f. – (reg.; gastr.) Clătite din aluat dospit, umplute cu brânză și prăjite în grăsime (Bilțiu, 1996). Scovergioare de mălai = preparate din făină de mălai amestecate cu sămătișă, ou, sare, bicarbonat și foarte puțină făină de grâu și prăjite în grăsime, iar apoi consumate cu lapte dulce sau acru sau cu lapte de oaie (Faiciuc, 1998: 183). „La murguț i dă ovăzu / Mie gura și scoverzi” (Memoria 2001: 80). ♦ (onom.) Scovărzaru, poreclă în Dragomirești (Faiciuc, 1998). – Din sl. skovrada „tigaie” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).

scovárdă, scoverzi, s.f. – (gastr.) Clătite din aluat dospit, umplute cu brânză și prăjite în grăsime (Bilțiu 1996). Scovergioare de mălai: preparate din făină de mălai amestecate cu sămătișă, ou, sare, bicarbonat și foarte puțină făină de grâu și prăjite în grăsime, iar apoi consumate cu lapte dulce sau acru sau cu lapte de oaie (Faiciuc 1998: 183). „La murguț i dă ovăzu / Mie gura și scoverzi” (Memoria 2001: 80). Scovărzaru, poreclă în Dragomirești (Faiciuc 1998). – Din sl. skovrada „tigaie” (Miklosich, Cihac cf. DER, DEX).

scovérgă, scovérgi, s.f. (reg.) 1. învelitoare, țol. 2. sac de plasă pentru prins peștele.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCOVÁRDĂ (SCOVÉRGĂ) (< sl.) 1. (Mai ales la pl.) Un fel de gogoașă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (reg., minciunele). 2. Epitet pentru o persoană foarte slabă.

Intrare: scovardă
scovardă substantiv feminin
substantiv feminin (F67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scovardă
  • scovarda
plural
  • scoverzi
  • scoverzile
genitiv-dativ singular
  • scoverzi
  • scoverzii
plural
  • scoverzi
  • scoverzilor
vocativ singular
plural
scovergă substantiv feminin
substantiv feminin (F47)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scovergă
  • scoverga
plural
  • scovergi
  • scovergile
genitiv-dativ singular
  • scovergi
  • scovergii
plural
  • scovergi
  • scovergilor
vocativ singular
plural
scobeardă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scovargă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scovarză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scovârdă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scoveardă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scoveargă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scovercă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scoverză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.