9 definiții pentru scorumnic (adj.) scoromnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scorumnic, [At: MANOLESCU, I. 273 / V: ~rom~ / Pl: ~ici, ~ice / E: nct] (Reg) 1 a (D. legume, fructe, cereale) Care se coace mai devreme decât se coc în mod obișnuit alte legume, fructe sau cereale Si: timpuriu. 2 sm Varietate de porumb cu știuletele gros și boabele mari, aurii, care se coace timpuriu. 3 a (D. oameni) Care îmbătrânește înainte de vreme. 4 a (D. oameni) Care se căsătorește de tânăr. 5 a (D. copii; îf scoromnic) Dezvoltat înainte de vreme Si: precoce (1).

scorumnic a. se zice de o specie de porumb ce se coace de timpuriu, cu druga subțire și cu bobul auriu. [Cf. scorumă = scorușă].

scorúmnic, -ă (d. *scorumbnic, *scorubnic, de unde scorumnic, d. scoroabă, porumbă). Se zice despre un fel de popușoĭ, de porumb (plantă). – -ómnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scorúmnic s. m., adj. m., pl. scorúmnici; f. sg. scorúmnică, pl. scorúmnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCORÚMNIC adj. v. timpuriu, văratic.

scorumnic adj. v. TIMPURIU. VĂRATIC.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scorúmnic, adj. 1. (înv. și reg.; despre o specie de porumb) care se coace de timpuriu și are druga groasă și bobul auriu, mare. 2. (reg.; despre legume, fructe, cereale) care se coace mai devreme decât se coc în mod obișnuit alte legume, fructe, cereale. 3. (reg.; despre oameni) care îmbătrânește înainte de vreme. 4. (reg.) care se căsătorește de tânăr. 5. (reg.; despre copii; în forma: scoromnic) dezvoltat înainte de vreme, precoce.

Intrare: scorumnic (adj.)
scorumnic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorumnic
  • scorumnicul
  • scorumnicu‑
  • scorumnică
  • scorumnica
plural
  • scorumnici
  • scorumnicii
  • scorumnice
  • scorumnicele
genitiv-dativ singular
  • scorumnic
  • scorumnicului
  • scorumnice
  • scorumnicei
plural
  • scorumnici
  • scorumnicilor
  • scorumnice
  • scorumnicelor
vocativ singular
plural
scoromnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

scorumnic (adj.) scoromnic

etimologie: