5 definiții pentru scobit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCOBIT2, -Ă, scobiți, -te, adj. Care are o adâncitură, o scobitură; care are formă concavă. – V. scobi.

SCOBIT2, -Ă, scobiți, -te, adj. Care are o adâncitură, o scobitură; care are formă concavă. – V. scobi.

scobit2, ~ă a [At: CADE / Pl: ~iți, ~e / E: scobi1] 1 Care prezintă o scobitură (1). 2 Cu aspect de scobitură (1). 3 De formă concavă.

SCOBIT2, -Ă, scobiți, -te, adj. 1. Care are o scobitură, care a fost adîncit. Ieși satul... cu lumini în tătărci scobite. SADOVEANU, O. VII 147. ♦ Fig. (Despre ochi) Adîncit în orbite. Erau cu burțile umflate și cu ochii scobiți. DUMITRIU, N. 27. 2. Sculptat, gravat, cizelat. Dincolo de tindă se deschidea o largă sală, al cărui tavan de grinzi înnegrite se sprijinea pe două șiruri de stîlpi scobiți cu glafuri și cu flori. ODOBESCU, S. I 127.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCOBIT adj. 1. v. găurit. 2. adâncit, concav, (reg.) dovâncat, (înv.) găvănat. (Parte ~ a unui obiect.)

SCOBIT adj. 1. găurit, perforat, sfredelit, străpuns, (înv. și reg.) potricălit, (reg.) bortelit, bortit. (Material dur ~.) 2. adîncit, concav, (reg.) dovîncat, (înv.) găvănat. (Parte ~ a unui obiect.)

Intrare: scobit (adj.)
scobit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scobit
  • scobitul
  • scobitu‑
  • scobi
  • scobita
plural
  • scobiți
  • scobiții
  • scobite
  • scobitele
genitiv-dativ singular
  • scobit
  • scobitului
  • scobite
  • scobitei
plural
  • scobiți
  • scobiților
  • scobite
  • scobitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scobit, scobiadjectiv

  • 1. Care are o adâncitură, o scobitură; care are formă concavă. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Ieși satul... cu lumini în tătărci scobite. SADOVEANU, O. VII 147. DLRLC
    • 1.1. figurat (Despre ochi) Adâncit în orbite. DLRLC
      • format_quote Erau cu burțile umflate și cu ochii scobiți. DUMITRIU, N. 27. DLRLC
  • 2. Cizelat, gravat, sculptat. DLRLC
    • format_quote Dincolo de tindă se deschidea o largă sală, al cărui tavan de grinzi înnegrite se sprijinea pe două șiruri de stîlpi scobiți cu glafuri și cu flori. ODOBESCU, S. I 127. DLRLC
etimologie:
  • vezi scobi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.