10 definiții pentru scenografic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCENOGRAFIC, -Ă, scenografici, -ce, adj. Care aparține scenografiei, privitor la scenografie. – Din fr. scenographique.
scenografic, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) șen~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr scénographique] 1 Care aparține scenografiei (1). 2 Privitor la scenografie (1). 3 Specific scenografiei (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCENOGRAFIC, -Ă, scenografici, -ce, adj. Care aparține scenografiei, privitor la scenografie. – Din fr. scénographique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SCENOGRAFIC, -Ă, scenografici, -e, adj. Privitor la scenografie, care ține de scenografie. Textele marilor dramaturgi, creațiile cele mai valoroase actoricești, scenografice și regizorale se cer cunoscute și apreciate de un public din ce în ce mai numeros. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 382, 1/3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCENOGRAFIC, -Ă adj. Referitor la scenografie, de scenografie. [Pron. sce-. / cf. fr. scénographique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCENOGRAFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de scenografie; propriu scenografiei. /<fr. scénographique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șenografic sf vz scenografic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scenografic (desp. -no-gra-) adj. m., pl. scenografici; f. scenografică, pl. scenografice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scenografic (-no-gra-) adj. m., pl. scenografici; f. scenografică, pl. scenografice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scenografic adj. (sil. -gra-) → grafic
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: sce-no-gra-fic
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scenografic, scenograficăadjectiv
- 1. Care aparține scenografiei, privitor la scenografie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Textele marilor dramaturgi, creațiile cele mai valoroase actoricești, scenografice și regizorale se cer cunoscute și apreciate de un public din ce în ce mai numeros. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 382, 1/3. DLRLC
-
etimologie:
- scénographique DEX '09 DEX '98 DN