opțiuni
  • info

5 definiții pentru scat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scat sn [At: DN4 / Pl: ? / E: amer scat] Stil vocal specific jazului, în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice cu valoare ritmico-fonetică, imitând improvizația instrumentală

SCAT s.n. (Jaz) Stil vocal în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice, imitînd improvizația instrumentală. [Pron. schet. / < engl. scat].

SCAT s. n. stil vocal specific jazului, în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice cu valoare ritmico-fonetică, imitând improvizația instrumentală. (< amer. scat)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scat s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scat (cuv. engl. [skæt]) (JAZZ), manieră vocală ce imită improvizația* instrumentală. Constă în înlocuirea cuvintelor cu silabe onomatopeice, spontan alese pentru valoarea ritmică și fonetică, în care primează accentele. Maniera s. a fost proprie și epocii „bop”. Specialiștii în s.: Louis Armstrong, Dizzy Gillespie, Ella Fitzgerald, Jon Hendricks, Clark Terry, Sarah Vaughan, D. Lambert ș.a.

Intrare: scat
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scat
  • scatul
  • scatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • scat
  • scatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scatsubstantiv neutru

  • 1. (Jaz) Stil vocal în care interpretul substituie textului melodiei silabe sau sunete onomatopeice, imitând improvizația instrumentală. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.