11 definiții pentru scălâmbăiere scălămbăiere scălâmbare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂLÂMBĂIÉRE, scălâmbăieri, s. f. (Pop. și fam.) Acțiunea de a se scălâmbăia și rezultatul ei; scălâmbăială, scălâmbătură. [Pr.: -bă-ie-.Var.: scălâmbăiére, scălâmbáre s. f.] – V. scălâmbăia.

SCĂLÂMBĂIÉRE, scălâmbăieri, s. f. (Pop. și fam.) Acțiunea de a se scălâmbăia și rezultatul ei: scălâmbăială, scălâmbătură. [Pr.: -bă-ie-.Var.: scălămbăiére, scălâmbáre s. f.] – V. scălâmbăia.

SCĂLĂMBĂIÉRE s. f. v. scălâmbăiere.

SCĂLĂMBĂIÉRE s. f. v. scălâmbăiere.

SCĂLÂMBÁRE s. f. v. scălâmbăiere.

SCĂLÂMBÁRE s. f. v. scălâmbăiere.

SCĂLĂMBĂIÉRE s. f. v. scălîmbăiere.

SCĂLÎMBÁRE, scălîmbări, s. f. Faptul de a (se) scălîmba; strîmbătură, scălîmbăială. Ce mindre scălîmbări unul făcea. BOLLIAC, O. 108.

SCĂLÎMBĂIÉRE, scălîmbăieri, s. f. (Și în forma scălămbăiere) Faptul de a se scălîmbăia; scălîmbăială. Ce bestii, zise Dan, arătind cu dezgust spre ceata care se depărta cu zbierete și scălîmbăieri de sălbateci. VLAHUȚĂ, O. A. III 47. – Variantă: scălămbăiére s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scălâmbăiére (pop., fam.) s. f., g.-d. art. scălâmbăiérii; pl. scălâmbăiéri

scălâmbăiére s. f., g.-d. art. scălâmbăiérii; pl. scălâmbăiéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCĂLÂMBĂIÉRE s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grimasă, maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, sclifoseală, strâmbătură, toană.

scălîmbăiere s. v. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. GRIMASĂ. MAIMUȚĂREALĂ. MOFT. NAZ. POFTĂ. PROSTEALĂ. SCHIMONOSEALĂ. SCHIMONOSIRE. SCHIMONOSITURĂ. SCLIFOSEALĂ. STRÎMBĂTURĂ. TOANĂ.

Intrare: scălâmbăiere
scălâmbăiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scălâmbăiere
  • scălâmbăierea
plural
  • scălâmbăieri
  • scălâmbăierile
genitiv-dativ singular
  • scălâmbăieri
  • scălâmbăierii
plural
  • scălâmbăieri
  • scălâmbăierilor
vocativ singular
plural
scălămbăiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scălămbăiere
  • scălămbăierea
plural
  • scălămbăieri
  • scălămbăierile
genitiv-dativ singular
  • scălămbăieri
  • scălămbăierii
plural
  • scălămbăieri
  • scălămbăierilor
vocativ singular
plural
scălâmbare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scălâmbare
  • scălâmbarea
plural
  • scălâmbări
  • scălâmbările
genitiv-dativ singular
  • scălâmbări
  • scălâmbării
plural
  • scălâmbări
  • scălâmbărilor
vocativ singular
plural