10 definiții pentru scăiuș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂIÚȘ, scăiuși, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase (Dipsacus pilosus).Scai1 + suf. -uș.

SCĂIÚȘ, scăiuși, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă acoperită de peri și țepi și cu flori alburii sau albe-gălbui dispuse în capitule globuloase și spinoase (Dipsacus pilosus).Scai1 + suf. -uș.

SCĂIÚȘ, scăiuși, s. m. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu peri și țepi, cu flori alburii sau albe-gălbui, dispuse în capitule globuloase; crește pe malurile umbroase ale rîurilor, prin păduri și prin tufișuri umede (Dipsacus pilosus); varga-ciobanului.

clepș sm [At: DA / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 Țurcă. 2 (Pbl) Scăiuș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scăiúș s. m., pl. scăiúși

scăiúș s. m., pl. scăiúși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCĂIÚȘ s. (BOT.; Dipsacus pilosus) varga-ciobanului, (reg.) scaiul-voinicului, varga-păstorului.

SCĂIÚȘ s. v. scaiul-dracului.

scăiuș s. v. SCAIUL-DRACULUI.

SCĂIUȘ s. (BOT.; Dipsacus pilosus) varga-ciobanului, (reg.) scaiul-voinicului, varga-păstorului.

Intrare: scăiuș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăiuș
  • scăiușul
  • scăiușu‑
plural
  • scăiuși
  • scăiușii
genitiv-dativ singular
  • scăiuș
  • scăiușului
plural
  • scăiuși
  • scăiușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)