3 definiții pentru sbici


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sbicì v. a usca la soare, a svânta: a sbici rufe. [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sbicí (-césc, -ít), vb. refl. – A usca la soare sau la vînt. – Var. zbici. Sb. zbječi se „a se strînge” (Candrea). – Der. sbiceală, s. f. (acțiunea de a usca). Legătura cu sl. suchŭ „uscat” (Cihac, II, 327) este improbabilă.

Intrare: sbici
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sbici
  • sbicire
  • sbicit
  • sbicitu‑
  • sbicind
  • sbicindu‑
singular plural
  • sbicește
  • sbiciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sbicesc
(să)
  • sbicesc
  • sbiceam
  • sbicii
  • sbicisem
a II-a (tu)
  • sbicești
(să)
  • sbicești
  • sbiceai
  • sbiciși
  • sbiciseși
a III-a (el, ea)
  • sbicește
(să)
  • sbicească
  • sbicea
  • sbici
  • sbicise
plural I (noi)
  • sbicim
(să)
  • sbicim
  • sbiceam
  • sbicirăm
  • sbiciserăm
  • sbicisem
a II-a (voi)
  • sbiciți
(să)
  • sbiciți
  • sbiceați
  • sbicirăți
  • sbiciserăți
  • sbiciseți
a III-a (ei, ele)
  • sbicesc
(să)
  • sbicească
  • sbiceau
  • sbici
  • sbiciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)