10 definiții pentru sarafan
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SARAFAN, sarafane, s. n. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, în formă de rochie decoltată, fără mâneci (și fără umeri), care se poartă peste bluză. – Din rus. sarafan.
SARAFAN, sarafane, s. n. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, în formă de rochie decoltată, fără mâneci (și fără umeri), care se poartă peste bluză. – Din rus. sarafan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sarafan sn [At: M. D. ENC / Pl: ~e / E: rs сарафан, fr sarafane] 1 Un fel de fustă lungă și foarte largă, cu platcă și cu bretele scurte, purtată peste cămașă, care face parte din costumul popular feminin rusesc. 2 Rochie fără mâneci și de obicei foarte decoltată, care se poartă peste bluză.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SARAFAN s. n. rochie fără mâneci, foarte decoltată, care se poartă cu bluză. (< rus. sarafan, fr. sarafane)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SARAFAN ~e n. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, în formă de rochie decoltată, fără mâneci, care se poartă peste bluză. /<rus. sarafan
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șarafan sn vz sarafan
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘARAFAN, șarafane, s. n. (Regional) Jachetă scurtă, uneori fără mîneci, purtată de femei. Din coții cei de lînă își face mama copilului o fotă, o fustă și un șarafan. MARIAN, NA. 174.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șarafán n., pl. e (rus. sarafán, pol. szarafan). Bucov. Rochie a țărancelor Ruște încheĭată înainte.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sarafan s. n., pl. sarafane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sarafan s. n., pl. sarafane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sarafan s. n., pl. sarafane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sarafan, sarafanesubstantiv neutru
- 1. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, în formă de rochie decoltată, fără mâneci (și fără umeri), care se poartă peste bluză. DEX '09 DEX '98 MDN '00
- diferențiere Jachetă scurtă, uneori fără mîneci, purtată de femei. DLRLC
- Din coții cei de lînă își face mama copilului o fotă, o fustă și un șarafan. MARIAN, NA. 174. DLRLC
-
etimologie:
- sarafan DEX '09 DEX '98 MDN '00