13 definiții pentru sanitar (s.m.)
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SANITAR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar. ◊ Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală într-o instituție sau într-o localitate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire.
sanitar, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~riu, săni~, (reg) sălitar sm / Pl: ~i, ~e / E: fr sanitaire] 1 a Care aparține sănătății și igienei. 2 a Privitor la sănătate și la igienă. 3 a Specific sănătății și igienei. 4 a (D. instituții, personal, legi, măsuri etc.) Care se ocupă de sănătatea și de igiena publică. 5 a Destinat asigurării ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. 6 a (Spc) Care se ocupă de sănătatea și de igiena din cadrul unităților militare. 7 a Destinat asigurării, ocrotirii și îngrijirii sănătății din cadrul unităților militare. 8 a (Îs) Instalație ~ă Denumire generică pentru instalațiile de closet, baie, apă curentă etc. 9 a Care aparține instalațiilor sanitare (8). 10 a Privitor la instalațiile sanitare (8). 11 a (D. mijloace de transport) Care servește la transportarea bolnavilor, a răniților. 12-13 smf, a (Rar; șîs agent ~) (Persoană) din cadrul personalului medical mediu al unei unități medicale (îndeosebi din mediul rural și din armată).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SANITAR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar. ♦ Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală, funcționând în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SANITAR1, sanitari, s. m. Ostaș instruit să dea primele ajutoare, să ridice și să transporte răniții de pe cîmpul de luptă. Ghenea încearcă să întoarcă ochii bulbucați spre dreapta, unde e întins trupul căpitanului Ionescu, așa cum a fost adus de sanitari. C. PETRESCU, Î. II 37. Cu grijă sanitarii coborîră pe răniți, unul cîte unul. D. ZAMFIRESCU, R. 276.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SANITAR, -Ă adj. Care se referă la sănătatea publică, care are scopul de a întreține și a ocroti sănătatea. ♦ Punct sanitar = mică unitate de asistență medicală în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate; agent sanitar (și s.m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în special în mediul rural). ♦ (Despre vehicule) Care servește la transportarea bolnavilor și a răniților. // s.m. Ostaș care face parte din serviciul de îngrijire a răniților în armată. [< fr. sanitaire, cf. lat. sanitas – sănătate].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SANITAR, -Ă I. adj. 1. referitor la sănătate, la igiena publică. ♦ punct ~ = mică unitate de asistență medicală; agent ~ (și s. m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în mediul rural). 2. (despre instalații) care servește la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuințe. II. s. m. ostaș din serviciul de îngrijire a răniților în armată. (< fr. sanitaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SANITAR1 ~ă ( ~i, ~e) m. și f. 1) Lucrător medical inferior care îngrijește de bolnavi și execută diferite lucrări auxiliare; infirmier. 2) Soldat instruit pentru a acorda primul ajutor răniților și a-i ridica și transporta de pe câmpul de luptă. /<fr. sanitaire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sanitar a. relativ la sănătate. ║ m. soldat dintr’o companie sanitară atașată la un regiment. V. serviciu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* sanitár, -ă adj. (lat. sanitas, -átis, sănătate, cu suf. -ar; fr. sanitaire). Relativ la sănătatea publică: serviciu sanitar, poliția sanitară. Cordon sanitar, șir de soldațĭ pușĭ ca să oprească oameniĭ bolnavĭ de boale contagioase de a trece hotaru pin alt loc de cît pe unde e permis. S.m. Soldat saŭ ofițer din serviciu sanitar al armateĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sălitar sm vz sanitar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sanitar2 s. m., pl. sanitari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sanitar2 s. m., pl. sanitari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sanitar adj. m., s. m., pl. sanitari; f. sg. sanitară, pl. sanitare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sanitară, sanitaresubstantiv feminin sanitar, sanitarisubstantiv masculin
- 1. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ghenea încearcă să întoarcă ochii bulbucați spre dreapta, unde e întins trupul căpitanului Ionescu, așa cum a fost adus de sanitari. C. PETRESCU, Î. II 37. DLRLC
- Cu grijă sanitarii coborîră pe răniți, unul cîte unul. D. ZAMFIRESCU, R. 276. DLRLC
-
etimologie:
- sanitaire DEX '09 DEX '98 DN