14 definiții pentru salubritate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SALUBRITATE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. – Din fr. salubrité, lat. salubritas, -atis.

SALUBRITATE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. – Din fr. salubrité, lat. salubritas, -atis.

salubritate sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: (rar) ~tăți / E: fr salubrité, lat salubritas, -atis] 1 Însușirea de a fi salubru (1). 2 Stare generală, favorabilă sănătății, a condițiilor igenice și sanitare din locuințe, curți, orașe etc. Si: curățenie (1). 3 Ansamblu de însușiri care fac ca ceva să fie curat, igenic, sănătos. 4 (Adesea urmat de determinarea „publică”) Totalitatea măsurilor și metodelor prin care este întreținută starea de salubritate (2). 5 (Ccr) Întreprindere (sau ansamblu de întreprinderi) care asigură aplicarea măsurilor și metodelor prin care este întreținută starea de salubritate (2).

SALUBRITATE s. f. Faptul de a fi salubru; stare generală a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. ♦ Serviciu public care are în grijă curățenia dintr-o localitate.

SALUBRITATE s.f. Însușirea de a fi salubru; curățenie. ♦ Sănătate. ♦ Serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. [Cf. fr. salubrité, lat. salubritas].

SALUBRITATE s. f. 1. însușirea de a fi salubru. ◊ stare generală favorabilă sănătății, condițiilor igienice; sănătate. 2. serviciu public care are în grijă curățenia unui oraș. (< fr. salubrité, lat. salubritas)

SALUBRITATE f. 1) Caracter salubru. 2) Stare generală a condițiilor sanitare și igienice dintr-o localitate. 3) Serviciu public care are grijă de curățenia unei localități.[G.-D. salubrității;Sil. -lu-bri-] /<fr. salubrité, lat. salubritas, ~atis

salubritate f. însușirea celor salubre: salubritate publică, partea igienei care studiază tot ce interesează sănătatea unei națiuni.

* salubritáte f. (lat. salúbritas, -átis). Calitatea de a fi salubru: salubritatea aeruluĭ. Salubritatea publică, serviciŭ care îngrijește de sănătatea unuĭ oraș (măturatu, udatu, canalele ș.a.). Bĭurourile acestuĭ serviciŭ. Funcționariĭ acestuĭ serviciŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

salubritate (desp. -lu-bri-) s. f., g.-d. art. salubrității

salubritate (-lu-bri-) s. f., g.-d. art. salubrității

salubritate s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. salubrității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SALUBRITATE s. curățenie. (Serviciul de ~; ~ orașului.)

Intrare: salubritate
  • silabație: sa-lu-bri- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salubritate
  • salubritatea
plural
genitiv-dativ singular
  • salubrități
  • salubrității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salubritatesubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a fi salubru; stare generală favorabilă a condițiilor igienice și sanitare dintr-un loc. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: curățenie antonime: insalubritate
    • 1.1. Sănătate. DN
      sinonime: sănătate
    • 1.2. Serviciu public care se ocupă cu curățenia dintr-o localitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.