SALIPIRINĂ, (2) salipirine, s. f. 1. Salicilat de antipirină cu proprietăți antinevralgice, folosit în terapeutica antireumatică. 2. (La pl.) Comprimate de salipirină (1). – Din germ. Salipyrin.

salipirină sfs [At: BIANU, D. S. / V: (rar) salipirin (S și: salypirin) / E: ger Salipyrin, fr salipyrine] Substanță obținută din acid salicilic și antipirină, care se prezintă sub formă de cristale albe, cu gust dulceag-acrișor, întrebuințată ca analgezic, antireumatic etc.

SALIPIRINĂ, salipirine, s. f. Salicilat de antipirină cu proprietăți antinevralgice, întrebuințat în terapeutica antireumatică. – Din germ. Salipyrin.

SALIPIRINĂ, salipirine, s. f. Salicilat de antipirină cu proprietăți antinevralgice, întrebuințat în terapeutica antireumatică.

SALIPIRINĂ s.f. Salicilat de antipirină cu proprietăți analgezice, folosit contra reumatismului. [Nume comercial].

SALIPIRINĂ s. f. salicilat de antipirină, folosit ca analgezic și antireumatic. (< fr. salipyrine, germ. Salipyrin)

salipirin sn vz salipirină

salipirină s. f., g.-d. art. salipirinei; (comprimate) pl. salipirine

salipirină s. f., g.-d. art. salipirinei; (comprimate) pl. salipirine

salipirină s. f., g.-d. art. salipirinei; (comprimate) pl. salipirine

SALIPIRINĂ s. (FARM.) antipirină salicilică, salicilat de antipirină.

SALIPIRINĂ s. (FARM.) antipirină salicilică, salicilat de antipirină.