11 definiții pentru sărutare săriutare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂRUTÁRE, sărutări, s. f. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. – V. săruta.
SĂRUTÁRE, sărutări, s. f. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. – V. săruta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sărutare sf [At: COD. VOR. 166/5 / V: ~riu~ / Pl: ~tări / E: săruta] 1 (Înv) Salut1 (1). 2 Sărut (1). 3 (Înv; îe) A da lumii veșnica ~ A muri1. 4 (Pex) Gest care imită sau sugerează sărutul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRUTÁRE, sărutări, s. f. Acțiunea de a săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. Doi vineți ochi în suflet mă săgeată... O sărutare le trimit din fugă. IOSIF, P. 19. Ș-acum din visu-ți te deștept Cu-aceeași sărutare. HOGAȘ, M. N. 49. De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O. I 55. ◊ Fig. Aș! D-abia l-au zgîriat! Sărutare de săgeată... Nu-i lucru de speriat. HASDEU, R. V. 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărutáre f., pl. ărĭ. Vechĭ. Acțiunea de a saluta. Salutare. Azĭ. Acțiunea de a săruta. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ: a da o sărutare cuĭva, a depune o sărutare pe un mormânt. V. bot, guriță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săriutare sf vz sărutare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
sărutáre s. f., g.-d. art. sărutắrii; pl. sărutắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sărutáre s. f., g.-d. art. sărutării; pl. sărutări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SĂRUTÁRE s. 1. v. sărut. 2. gură, sărut, (pop. și fam.) pupătură, țoc, (fam. și în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂRUTÁRE s. v. salut, salutare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sărutare s. v. SALUT. SALUTARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRUTARE s. 1. sărut, sărutat, (pop. și fam.) pupare, pupat, pupătură, țocăit, (Ban., Transilv. și Maram.) țucare, țucat, (înv.) sărutătură. (În timpul ~ lor.) 2. gură, sărut, (pop. și fam.) pupătură, țoc, (fam. și în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sărutare săriutare
- 1. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei.exemple
- Doi vineți ochi în suflet mă săgeată... O sărutare le trimit din fugă. IOSIF, P. 19.surse: DLRLC
- Ș-acum din visu-ți te deștept Cu-aceeași sărutare. HOGAȘ, M. N. 49.surse: DLRLC
- De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O. I 55.surse: DLRLC
- figurat Aș! D-abia l-au zgîriat! Sărutare de săgeată... Nu-i lucru de speriat. HASDEU, R. V. 115.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi sărutasurse: DEX '98 DEX '09