23 de definiții pentru sărat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare. ♦ De sare, caracteristic sării. Gust sărat. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu prea multă sare. 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual; caustic, usturător. 3. Fig. (Fam.) Scump, exagerat. Prețuri sărate.V. săra.

sărat2, ~ă a [At: COD. VOR. 126/11 / Pl: ~ați, ~e / E: săra] 1 a Care conține (sau este îmbibat cu ) sare (1) în mod natural Si: (asr) sărăturos (1). 2 a (Îs) Loc ~ Sărătură (10). 3 a Privitor la sare (1). 4 a Specific sării (1). 5 a Care aparține sării (1). 6 a (D. alimente, mâncăruri) Căruia i s-a adăugat sare (1) pentru a i se potrivi gustul. 7 a (D. alimente, mâncăruri) Presărat cu sare (1). 8 a (D. alimente, mâncăruri) Care are (prea) multă sare (1). 9 a (Pgn) Care are gust de sare (1). 10 a (Reg; îe) ~ și piperat Se spune despre un om rău. 11 s (Reg; îe) A mânca ~ A trăi bine. 12 s A nu lua ~ pe limbă A nu mânca pe nimic. 13 a (Spc; mai ales despre pește) Care este conservat prin sărare. 14 a Acoperit (sau plin) de sare (1). 15 a (Fig; d. expuneri, vorbe, glume etc.) Cu (mult) spirit Si: spiritual. 16 a (Fig; d. prețuri, dobânzi etc.) (Excesiv de) ridicat2. 17 a (Fig; reg; d. lovituri, bătaie etc.) Care este (excesiv de) intens, puternic.

SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare în mod natural. ♦ De sare, caracteristic sării. Gust sărat. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu multă sare. 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual; caustic, usturător. 3. Fig. (Fam.) Scump. exagerat. Prețuri sărate.V. săra.

SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare (în mod natural). Seara de toamnă cădea mohorîtă, jilavă de umezeala sărată a mării. BART, E. 233. [Rîul] nu sufere ca cristalinele lui unde să se amestece cu apele sărate și noroioase. NEGRUZZI, S. I 316. O fîntînă lină, cu apă puțină, Cu apă sărată, cu lacrimi udată! ALECSANDRI, P. P. 192. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării). Dar ce e în sacul ăla marele? Ei!... pastramă, pește sărat, ceapă, ardei, usturoi. ISPIRESCU, L. 268. Aveam acum la începutul postului... cîteva ocă de pește sărat. CREANGĂ, A. 100. Eu văd că grecul aista are Lucruri plăcute, bune bucate, Tot cam sărate și chipărate. NEGRUZZI, S. III 72. Nici sărat, nici pipărat (= potrivit, cum e mai bun de mîncat). 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual, picant; caustic, usturător. Curg vorbele de spirit și glumele sărate, cu cît se golesc și se reînnoiesc mereu halbele. BART, S. M. 13. Un discurs foarte sărat și foarte gustat. CARAGIALE, S. U. 51. Dacă-i pe feste... apoi să ți-o gioc eu mai sărată și mai chipărată. ALECSANDRI, T. I 227. 3. Exagerat de ridicat, de scump. Pîn-acuma el luase dobînzi cam sărate; de acum ajunsese să plătească el camătă din ce în ce mai pipărată. CARAGIALE, O. III 39.

SĂRÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SĂRA și A SE SĂRA. 2) Care conține multe săruri. Lac ~. 3) fig. (despre vorbe, glume) Care este spiritual, dar cam necuviincios. 4) fig. fam. (despre prețuri) Care este prea ridicat. /v. a săra

sărat a. 1. stropit cu sare: carne sărată; 2. ce conține sare: apă sărată; 3. fam. scump: e cam sărat; 4. fig. plăcut, fin: vorbe sărate. ║ n. acțiunea de a săra: săratul peștilor.

sărát, -ă adj. (d. a săra, orĭ lat. pop. salatus). Care conține sare: apa măriĭ e sărată. În care am pus sare: pește sărat. Fig. (Iron.) Scump: prețurĭ sărate (Se zi și ardeĭat orĭ piperat). Fig. De spirit, plăcut, fin: om, cuvînt sărat (Se zice maĭ mult de contrariŭ: om nesărat).

Lacu-Sărat n. stațiune balneară lângă Brăila, ale cării ape conțin iod, pucioasă și brom.

Sărata f. 1. afluent al Prutului într’o direcțiune paralelă cu Bârladul; 2. izvor de ape minerale aproape de Bacău.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂRÁT adj. salin. (Lac ~.)

SĂRÁT adj. v. exagerat, excesiv, exorbitant, mare, ridicat, scump.

sărat adj. v. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. MARE. RIDICAT. SCUMP.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CRICOVU SĂRAT, rîu, afl. stg. al Prahovei, în C. Gherghiței; 81 km. Izv. din Subcarpații de Curbură.

GLODEANU-SĂRAT, com. în jud. Buzău; 4.423 loc. (1995).

LACU SĂRAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată și nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Brăila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; în perioadele de secetă, suprafața lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; lățimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentrație de clorură de sodiu, de sulfat de sodiu și de magneziu (84 g/l). 2. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în jud. Brăila, în NE Câmpiei Brăilei, pe malul lacului cu același nume. Climat continental de stepă, cu amplitudini termice anuale mari (25,4°C). Temp. medie anuală este de 11°C; în iul. temp. medii peste 23°C, iar în ian. de -2,3°C. Precipitațiile însumează c. 400mm anual. Stațiunea este indicată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze ușoare, nevrite, sciatică) etc. Complex balnear.

MARELE LAC SĂRAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]), lac în V S.U.A., situat într-o zonă deșertică a Pod. Marelui Bazin, la 1.282 m alt. Supr. variază între 2,7 și 5,2 mii km2; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200-270‰. Depuneri de sare pe maluri, datorită evaporării excesive.

RÂMNICU SĂRAT 1. Râu în E României, afl. dr. al Siretului pe terit. com. Nănești, jud Vrancea; 123 km. Izv. de pe pantele de E ale masivului Furu (m-ții Vrancei), de la 1.310 m alt., de sub vf. Furu Mare, apoi meandrează larg în cadrul Subcarpaților Vrancei unde pantele longitudinale sunt accentuate (33‰), cu excepția zonelor depresionare, unde pantele scad sub 5‰, având o direcție generală de curgere NV-SE. După un curs de c. 10 km de la izvor, râul pătrunde în depr. Neculele și apoi în depr. Dumitrești, unde primește aportul a numeroase izvoare cloruro-sodice (Motnău, Păcuri ș.a.), prin contribuția cărora apele râului devin sărate (de aici numele de Râmnicu Sărat) până la vărsare. Râul are un debit inconstant, cu o medie multianuală de 2,65 m3/s. Irigații în cursul inf. Afl. pr.: Sărățel, Râmnicel, Motnău, Coțațcu, Voetin. În unele lucrări de specialitate râul Râmnicu Sărat apare numai cu numele de Râmnic. 2. Municipiu în jud. Buzău, situat în C. Râmnicului, pe râul Râmnicu Sărat; 40.290 loc. (2005). Stație de c. f., inaugurată la 13 iun. 1881. Nod rutier. Turnătorie de piese din fontă pentru mașini-unelte. Instalație (rafinărie) pentru regenerarea uleiurilor lubrifiante uzate (din 1952). Fabrici de garnituri de frână și etanșare pentru toate tipurile de autovehicule, de șuruburi, buloane, lanțuri și arcuri, de confecții, țigarete și de produse alim. (conserve de legume și fructe, ulei vegetal, preparate din carne și lapte etc.). Muzeu cu secții de etnografie, arte plastice, științele naturii, cu colecții de costume, covoare și ceramică populare, de floră și faună autohtone și străine (fluturi exotici din China și Malaysia). R.S. apare menționat documentar ca așezare rurală la 8 sept. 1439 într-un privilegiu comercial emis de domnul Vlad Dracul, iar ca oraș în 1574. Unele documente din sec. 15 atestă că R.S. era reședință de județ – statut menținut până în 1950 (în 1700, figura ca reșed. de județ pe o hartă a stolnicului Constantin Cantacuzino). În 1474, domnul Ștefan cel Mare a pus piatra de temelie a bisericii Cuvioasa Parascheva, iar în a doua jumătate a sec. 16 s-a construit o puternică fortificație care să slujească drept „stavilă în calea oștilor otomane și mai ales a invaziei tătarilor”, fortificație refăcută la sfârșitul sec. 17 de Constantin Brâncoveanu. În sec. 18, R.S. a suferit de pe urma războaielor ruso-turce, iar în sec. 19 a cunoscut efervescența anului revoluționar 1848, a anului unionist 1859 și a celui de cucerire a independenței din 1877. În perioada interbelică avea o industrie incipientă (fabrici de ulei, săpun, rachiu, moară ș.a.), dar se dezvoltă din punct de vedere economic, urbanistic, social-cultural după 1950. Declarat municipiu la 24 nov. 1994. Monumente: biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie din anii 1690-1696 a lui Constantin Brâncoveanu, cu o bogată decorație sculptată la portal; păstrează picturi murale executate de Pârvu Mutu. În apropierea bisericii se află Casa Domnească; bisericile Sf. Dumitru (1708, cu unele refaceri din 1870-1871) și Sf. Spiridon (1784, renovată în 1814); edificiile celor două gări feroviare (gara veche, 1881 și gara nouă, 1893-1898); clădirea Primăriei (1898); bustul lui Alexandru Vlahuță, operă a sculptorului O. Späthe; casele memoriale ale biologului Traian Săvulescu și sopranei Florica Cristoforeanu ș.a.

SĂRATA, com. în jud. Bacău; 2.181 loc. (2005) situată în Subcarpații Trotușului, pe dreapta Siretului. Izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice și clorurate de mare concentrație (57-238 g/l).

SĂRATA, Câmpia Săratei, subunitate a C. Române, situată în partea central-nord-estică a acesteia, între văile râurilor Buzău (la E), Cricovu Sărat (la V), glacisul Istriței (la NNV) și C. Bărăganului (la SSE). Este o unitate de subsidență, formată din depozite aluvionare, holocene, drenată de numeroase văi (Sărata, Năianca, Ghighiu, Bălana ș.a.), acoperită predominant cu soluri cernoziomice, propice culturilor agricole.

SĂRATA-MONTEORU, stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în satul cu același nume al com. Merei, jud. Buzău, în depresiunea Sărata, la poalele dealului Istrița, șa 18 km NV de municipiul Buzău. Haltă de c. f. (inaugurată la 13 sept. 1872). Expl. de petrol. (din 1845). Factorii naturali de cură sunt climatul de cruțare, apele minerale sărate, sodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, unele sulfuroase, de mare concentrație (188,5 g/l) și nămol mineral sulfuros. Stațiunea funcționează neîntrerupt din 1895, fiind recomandată pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice ș.a. Pe terit. satului S.-M. există unul dintre cele mai importante complexe arheologice din România (v. Merei).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sărat, -ă, sărați, -te adj. (d. vorbe, glume) spiritual; hazliu

Intrare: sărat (adj.)
sărat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărat
  • săratul
  • săratu‑
  • săra
  • sărata
plural
  • sărați
  • sărații
  • sărate
  • săratele
genitiv-dativ singular
  • sărat
  • săratului
  • sărate
  • săratei
plural
  • sărați
  • săraților
  • sărate
  • săratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sărat (adj.)

  • 1. Care conține sare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: salin antonime: nesărat 3 exemple
    exemple
    • Seara de toamnă cădea mohorîtă, jilavă de umezeala sărată a mării. BART, E. 233.
      surse: DLRLC
    • [Râul] nu sufere ca cristalinele lui unde să se amestece cu apele sărate și noroioase. NEGRUZZI, S. I 316.
      surse: DLRLC
    • O fîntînă lină, cu apă puțină, Cu apă sărată, cu lacrimi udată! ALECSANDRI, P. P. 192.
      surse: DLRLC
    • 1.1. De sare, caracteristic sării.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Gust sărat.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu prea multă sare.
      surse: DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dar ce e în sacul ăla marele? Ei!... pastramă, pește sărat, ceapă, ardei, usturoi. ISPIRESCU, L. 268.
        surse: DLRLC
      • Aveam acum la începutul postului... cîteva ocă de pește sărat. CREANGĂ, A. 100.
        surse: DLRLC
      • Eu văd că grecul aista are Lucruri plăcute, bune bucate, Tot cam sărate și chipărate. NEGRUZZI, S. III 72.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie Nici sărat, nici pipărat = potrivit, cum e mai bun de mâncat.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Despre vorbe, glume:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: caustic picant spiritual usturător 3 exemple
    exemple
    • Curg vorbele de spirit și glumele sărate, cu cît se golesc și se reînnoiesc mereu halbele. BART, S. M. 13.
      surse: DLRLC
    • Un discurs foarte sărat și foarte gustat. CARAGIALE, S. U. 51.
      surse: DLRLC
    • Dacă-i pe feste... apoi să ți-o gioc eu mai sărată și mai chipărată. ALECSANDRI, T. I 227.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Prețuri sărate.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Pîn-acuma el luase dobînzi cam sărate; de acum ajunsese să plătească el camătă din ce în ce mai pipărată. CARAGIALE, O. III 39.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi săra
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX