săpie sf [At: MARIAN, S. R. II 123 / V: sap~ / Pl: ~ii / E: srb sepja] 1 (Ban) Apă cu adaos de săruri, în care se argăsesc pieile. 2 Ciubăr cu gura mai largă decât fundul, folosit la argăsitul pieilor.

sapie¹ sf vz săpie

săpie s. f., pl. săpii

săpie (-ii), s. f. – (Banat) Ciubărul tăbăcarului. Sb.sepija (Candrea).

săpie, săpii, s.f. (reg.) 1. apă cu adaos de săruri, în care se argăsesc pieile. 2. ciubăr cu gura mai largă decât fundul folosit la argăsitul pieilor.