12 definiții pentru săltător săltătoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂLTĂTÓR, -OÁRE, săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. – Sălta + suf. -ător.

SĂLTĂTÓR, -OÁRE, săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. – Sălta + suf. -ător.

săltător, ~oare [At: ANON. CAR. / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: sălta + -tor] 1-3 a (Rar) Săltăreț (1-3). 4 a (Înv; îs) Fântână ~oare Fântână arteziană. 5 a (Îvr; d. muzică, versuri, etc.) Săltăreț (9). 6 sf (Înv) Zvâcnire. 7 sf Sac de plasă sau instalație din șipci ori ghiondere, folosite ca anexe la gardurile pescărești cu leasă, în perioada creșterii sau a scăderii apelor, în care se prind peștii care sar (din interior) aceste garduri.

SĂLTĂTÓR, -OÁRE, săltători, -oare, adj. (Rar) Care saltă; săltăreț.

săltătoriu, ~oarie a vz săltător


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

săltătór (rar) adj. m., pl. săltătóri; f. sg. și pl. săltătoáre

săltătór adj. m., pl. săltătóri; f. sg. și pl. săltătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂLTĂTÓR adj. v. săltăreț.

SĂLTĂTÓR adj. v. săltat, săltăreț, sprinten, vioi, zglobiu.

săltător adj. v. SĂLTAT. SĂLTĂREȚ. SPRINTEN. VIOI. ZGLOBIU.

SĂLTĂTOR adj. ritmat, sacadat, săltat, săltăreț, (prin Mold. și Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.)

FÂNTÂNĂ SĂLTĂTOÁRE s. v. arteziană, fântână (arteziană, țâșnitoare), havuz.

fîntînă săltătoare s. v. ARTEZIANĂ. FÎNTÎNĂ (ARTEZIANĂ, ȚÎȘNITOARE). HAVUZ.

Intrare: săltător
săltător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săltător
  • săltătorul
  • săltătoru‑
  • săltătoare
  • săltătoarea
plural
  • săltători
  • săltătorii
  • săltătoare
  • săltătoarele
genitiv-dativ singular
  • săltător
  • săltătorului
  • săltătoare
  • săltătoarei
plural
  • săltători
  • săltătorilor
  • săltătoare
  • săltătoarelor
vocativ singular
plural
săltătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

săltător săltătoriu

etimologie:

  • Sălta + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09