3 definiții pentru răzjudecare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZJUDECA, răzjudec, vb. I. Tranz. A supune în repetate rânduri judecății, a reflecta din nou sau în repetate rânduri asupra unei probleme. – Răz- + judeca.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răzjudeca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. răzjudec, 2 sg. răzjudeci, 3 răzjudecă; conj. prez. 1 sg. să răzjudec, 3 să răzjudece
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzjudeca vb., ind. prez. 1 sg. răzjudec, 3 sg. și pl. răzjudecă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: răzjudecare
răzjudecare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
răzjudeca, răzjudecverb
- 1. A supune în repetate rânduri judecății, a reflecta din nou sau în repetate rânduri asupra unei probleme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu mintea sa răzjudicase drept ceea ce pe scenă judicase rău cu ochii și cu auzul. ODOBESCU, S. II 537. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix răz- + judeca. DEX '09