opțiuni
  • info

10 definiții pentru răstoci

Explicative DEX

RĂSTOCI, răstocesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape (până la secare) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești (cu mâna). – Din sl. rastociti.

RĂSTOCI, răstocesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape (până la secare) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești (cu mâna). – Din sl. rastociti.

răstoci vt [At: PĂCALĂ, M. R. 141 / V: ros~ / Pzi: ~ocesc / E: vsl расточити] A abate cursul unei ape pentru a prinde pești în albia secată.

RĂSTOCI, răstocesc, vb. IV. Tranz. A abate cursul unei ape pentru a prinde pești în albia secată. Cine să fi învățat oare pe meșterii noștri cei bătrîni să răstocească apa? SADOVEANU, V. F. 69.

A RĂSTOCI ~esc tranz. (un curs de apă) A face să scadă temporar pentru a prinde peștele. /<sl. rastociti

rostoci v vz răstoci

răstocésc v. tr. (vsl. rastočiti, a împrăștia; bg. rastočam, transvazez. V. tocesc). Fac răstoacă unuĭ braț de rîŭ, îl sec ca să prind peștele (Șez. 37, 43).

Ortografice DOOM

răstoci (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstocesc, 3 sg. răstocește, imperf. 1 răstoceam; conj. prez. 1 sg. să răstocesc, 3 să răstocească

răstoci (a ~) (pop) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstocesc, imperf. 3 sg. răstocea; conj. prez. 3 să răstocească

răstoci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstocesc, imperf. 3 sg. răstocea; conj. prez. 3 sg. și pl. răstocească

Etimologice

răstoci (răstocesc, răstocit), vb. – A devia apele unui rîu. Sl. rastečati „a împrăștia”, cf. sb. rastočiti (Candrea). – Der. răstoacă, s. f. (canal, braț arficial de rîu; dig, îngrăditură), cf. sl. rastoka (Miklosich, Slwa. Elem., 42; Cihac, II, 414; Conev 40).

Intrare: răstoci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răstoci
  • răstocire
  • răstocit
  • răstocitu‑
  • răstocind
  • răstocindu‑
 singular plural
  • răstocește
  • răstociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răstocesc
 (să)
  • răstocesc
  • răstoceam
  • răstocii
  • răstocisem
a II-a (tu)
  • răstocești
 (să)
  • răstocești
  • răstoceai
  • răstociși
  • răstociseși
a III-a (el, ea)
  • răstocește
 (să)
  • răstocească
  • răstocea
  • răstoci
  • răstocise
plural I (noi)
  • răstocim
 (să)
  • răstocim
  • răstoceam
  • răstocirăm
  • răstociserăm
  • răstocisem
a II-a (voi)
  • răstociți
 (să)
  • răstociți
  • răstoceați
  • răstocirăți
  • răstociserăți
  • răstociseți
a III-a (ei, ele)
  • răstocesc
 (să)
  • răstocească
  • răstoceau
  • răstociră
  • răstociseră
rostoci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răstoci, răstocescverb

  • 1. regional A abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape (până la secare) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești (cu mâna). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cine să fi învățat oare pe meșterii noștri cei bătrîni să răstocească apa? SADOVEANU, V. F. 69. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.