opțiuni
  • info
3 definiții pentru răstoarcere

Explicative DEX

RĂSTOARCE, răstorc, vb. III. Tranz. (Reg.) A da cuiva înapoi și în cantitate mai mare cele primite. – Răs- + [în]toarce.

Ortografice DOOM

răstoarce (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstorc, 2 sg. răstorci, 3 sg. răstoarce, imperf. 1 răstorceam, perf. s. 1 sg. răstorsei, 1 pl. răstoarserăm, m.m.c.p. 1 pl. răstorseserăm; conj. prez. 1 sg. să răstorc, 3 să răstoarcă; ger. răstorcând; part. răstors

răstoarce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răstorc, perf. s. 1 sg. răstorsei, 1 pl. răstoarserăm; part. răstors

Intrare: răstoarcere
răstoarcere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răstoarcere
  • răstoarcerea
plural
  • răstoarceri
  • răstoarcerile
genitiv-dativ singular
  • răstoarceri
  • răstoarcerii
plural
  • răstoarceri
  • răstoarcerilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răstoarce, răstorcverb

  • 1. regional A da cuiva înapoi și în cantitate mai mare cele primite. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere A se răzbuna pentru ceva. DLRLC
      sinonime: răzbuna
      • format_quote Ia așa am amețit și eu, stăpîne, cînd mi-ai dat cu frîul în cap să mă prăpădești, și cu asta am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. DLRLC
etimologie:
  • răs- + [în]toarce. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.