4 definiții pentru răcănire

Explicative DEX

RĂCĂNI, pers. 3 răcănește, vb. IV. Intranz. A orăcăi. – Rac + suf. -ăni.

Ortografice DOOM

răcăni (a ~) (a orăcăi) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. răcănește, 3 pl. răcănesc, imperf. 3 sg. răcănea; conj. prez. 3 sărăcănească

răcăni vb., ind. prez. 3 sg. răcănește, imperf. 3 sg. răcănea; conj. prez. 3 sg. și pl. răcănească

Sinonime

RĂCĂNI vb. v. ocăcăi, orăcăi.

Intrare: răcănire
răcănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcănire
  • răcănirea
plural
  • răcăniri
  • răcănirile
genitiv-dativ singular
  • răcăniri
  • răcănirii
plural
  • răcăniri
  • răcănirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcăniverb

etimologie:
  • Rac + -ăni. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.