7 definiții pentru răcnire

Explicative DEX

RĂCNIRE, răcniri, s. f. (Rar) Răcnet (2). – V. răcni.

RĂCNIRE, răcniri, s. f. (Rar) Răcnet (2). – V. răcni.

răcnire sf [At: VARLAAM – IOASAF, 175r/19 / V: (reg) râc~ / Pl: ~ri / E: răcni1] 1-2 Răcnet (1-2).

RĂCNIRE, răcniri, s. f. (Rar) Răcnet. Sună-ntreg văzduhul de răcniri nebune. ALECSANDRI, P. A. 136.

râcnire sf vz răcnire

Ortografice DOOM

!răcnire (rar) s. f., g.-d. art. răcnirii; pl. răcniri

răcnire (rar) s. f., g.-d. art. răcnirii

răcnire s. f., g.-d. art. răcnirii; pl. răcniri

Intrare: răcnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcnire
  • răcnirea
plural
  • răcniri
  • răcnirile
genitiv-dativ singular
  • răcniri
  • răcnirii
plural
  • răcniri
  • răcnirilor
vocativ singular
plural
râcnire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcnire, răcnirisubstantiv feminin

  • 1. rar Răcnet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răcnet
    • format_quote Sună-ntreg văzduhul de răcniri nebune. ALECSANDRI, P. A. 136. DLRLC
etimologie:
  • vezi răcni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.