opțiuni
  • info

12 definiții pentru răchitan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂCHITAN, răchitani, s. m. Numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum). – Răchită + suf. -an.

RĂCHITAN, răchitani, s. m. Numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum). – Răchită + suf. -an.

răchitan sm [At: DDRF / Pl: ~i / E: răchită + -an] 1 Plantă erbacee cu flori roșii purpurii, așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor în spice mari și dese (Lythrum salicaria) Si: (reg) brăileancă (3), călbășoră, cârligățea1 (1), gălbejoră (3), florile-zânelor, lemnie, lemnuș, lemnușcă, zburătoare-bărboasă. 2 Plantă erbacee cu flori roșii purpurii, așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum).

RĂCHITAN, răchitani, s. m. Nume purtat de două plante, cu flori roșii-purpurii așezate într-o inflorescență în formă de spic la vîrful tulpinii, ce cresc prin locuri umede și mlăștinoase (Lythrum).

RĂCHITAN ~i m. Plantă erbacee cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze lanceolate, înguste și cu flori roșii-purpurii, așezate în vârful tulpinii. /răchită + suf. ~an

răchitan m. plantă cu florile roșii-purpurii (Lythrum salicaria). [Tras din răchită, coloarea purpurie fiind comună ambelor plante].

răchitán m. (d. răchită). O mare plantă erbacee cu frunzele lanceolate, ca și răchita, și care crește pin locurĭ umede (lythrum calicaria, cu varietatea lythrum virgatum) numită și lemnie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răchitan (plantă) s. m., pl. răchitani

răchitan (plantă) s. m., pl. răchitani

răchitan s. m., pl. răchitani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂCHITAN s. (BOT.; Lythrum salicaria) (reg.) brăileancă, călbășoară, gălbejoără, lemnuș, lemnușcă, zburătoare, florile-zânelor (pl.).

RĂCHITAN s. (BOT.; Lythrum salicaria) (reg.) brăileancă, călbășoară, gălbejoară, lemnuș, lemnușcă, zburătoare, florile-zînelor (pl.).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RĂCHITÁN (<răchită) s. m. Plantă erbacee perenă, meliferă, din fam. litracee (Lythrum salicaria), cu frunze opuse triunghiular lanceolate și flori bisexuate, dialipetale, scurt-pedunculate, roșietice, violete, rar alburii, așezate în inflorescențe în formă de racem sau spic. Crește în locuri mlăștinoase sau pe malul apelor. Părțile aeriene au utilizări terapeutice în medicina umană și veterinară, mai ales ca antiseptic, hemostatic și cicatrizant. Utilizat în timpul celor două războaie mondiale pentru tratarea epidemiilor de dizenterie.

Intrare: răchitan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răchitan
  • răchitanul
  • răchitanu‑
plural
  • răchitani
  • răchitanii
genitiv-dativ singular
  • răchitan
  • răchitanului
plural
  • răchitani
  • răchitanilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răchitan, răchitanisubstantiv masculin

  • 1. Numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Răchită + sufix -an. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.