5 definiții pentru rânduleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÂNDULEȚ, rândulețe, s. n. Diminutiv al lui rând.Rând + suf. -uleț.

RÂNDULEȚ, rândulețe, s. n. Diminutiv al lui rând.Rând + suf. -uleț.

RÎNDULEȚ, rîndulețe, s. n. Diminutiv al lui rînd.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rânduleț s. n., pl. rândulețe

rânduleț s. n., pl. rândulețe

rânduleț s. n., pl. rândulețe

Intrare: rânduleț
rânduleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rânduleț
  • rândulețul
  • rândulețu‑
plural
  • rândulețe
  • rândulețele
genitiv-dativ singular
  • rânduleț
  • rândulețului
plural
  • rândulețe
  • rândulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rânduleț, rândulețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui rând. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Rând + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.