12 definiții pentru râbar

din care

Explicative DEX

râbar sm [At: LB / V: (reg) hărb~, lib~, răb~, rib~ / Pl: ~i / E: bg рыбар, rs рыбарь, ucr рибарь] 1 Pasăre din ordinul pescărușilor, asemănătoare cu rândunica, care trăiește pe malul mării și se hrănește cu pești mici Si: chirighiță (1), rândunică (7)-de-mare (Stema hirundo). 2 (Orn; Trs) Pescărel (Cinclus cinclus).

râbar m. rândunică de mare (Sterna). [Slav. RYBARĬ, pescar, pasărea hrănindu-se cu peștișori].

răbar1 sm vz râbar

ribar sm vz râbar

rîbár s.m. (ornit.) Pasăre din ordinul pescărușilor, asemănătoare cu rîndunica, ce trăiește pe malul mării și se hrănește cu pești (Sterna hirundo); rîndunică-de-mare. • pl. -i. și (reg.) răbár, ribár, libár s.m. / <bg. рuбар, rus. рыбак, ucr. рuбак.

Ortografice DOOM

râbar s. m., pl. râbari

râbar s. m., pl. râbari

râbar s. m., pl. râbari

Sinonime

RÂBAR s. v. pescăruș.

RÂBAR s. v. pescar, pescărel, pescăruș.

RÎBAR s. (ORNIT.; Sterna hirundo) chirighiță, pescăruș, (reg.) pescar, pescăriță, rîndunică-de-mare.

rîbar s. v. PESCAR. PESCĂREL. PESCĂRUȘ.

Intrare: râbar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râbar
  • râbarul
  • râbaru‑
plural
  • râbari
  • râbarii
genitiv-dativ singular
  • râbar
  • râbarului
plural
  • râbari
  • râbarilor
vocativ singular
plural
ribar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)