5 definiții pentru ruminat
Explicative DEX
ruminat, ~ă a [At: PERPESSICIUS, M. IV, 350 / Pl: ~ați, ~e / E: rumina] (Rar) 1 Rumegat (1). 2 (Fig) Măcinat.
RUMINA vb. I. intr. 1. (Liv.; despre animale) A rumega. 2. tr. (Fig.) A medita asupra unui fapt. [Cf. fr. ruminer, it. ruminare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUMINA vb. tr. 1. (despre animale) a rumega. 2. (fig.) a medita asupra unui fapt. (< fr. ruminer, lat. ruminare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
rumina vb. ind. prez. 3 sg. și pl. ruminează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
RUMINA vb. v. rumega.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ruminat
ruminat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)