rotativ, ~ă [At: BARCIANU / Pl: ~e / E: fr rotatif] 1 a (D. mișcări) Circular (1). 3 a, smf (Sistem tehnic) care poate efectua rotații (1). 4-5 sf, a (Șîs presă ~ă) Instalație pentru imprimarea ziarelor și a publicațiilor de mare tiraj, funcționând prin rotirea a doi cilindri cu suprafețele în contact, unul ca suport al clișeului, celălalt ca organ de presiune.

ROTATIV, -Ă, rotativi, -e, adj. 1. (Despre mișcare) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate efectua a mișcare de rotație (și funcționează datorită, acestei mișcări); care are părți importante putînd efectua o mișcare de rotație. Scaun rotativ. Cuptor rotativ. ▭ În dreapta, la o mașină rotativă, freză de metal colorat, se încolăceau schije aurii arzînd în toate culorile curcubeului. V. ROM. decembrie 1950, 157. ◊ Presă rotativă (și, mai des, substantivat, f.) = presă de imprimat care funcționează prin rotația a doi cilindri ale căror suprafețe sînt în contact, unul servind ca suport al clișeului, iar celălalt ca organ de presiune; se folosește la imprimatul ziarelor și al altor publicații de mare tiraj. Acum, rotativele scuipă munți de ziare. BOGZA, A. Î. 251. Se îmbrînceau... să înșface foile umede scoase atunci din rotativă. PAS, Z. I 166. Foile nepaginate zburau, pe măsură ce erau scrise, în subsolul unde rotativa înțepenise. C. PETRESCU, C. V. 342.

ROTATIV, -Ă adj. 1. (Despre mișcări) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice) Care poate face o mișcare de rotație; rotant. ♦ Motor rotativ = motor cu cilindrii rotativi, patentat de unele fabrici de automobile. ♦ Presă rotativă (și s.f. ) = presă de imprimat la care suportul clișeului și organul de presiune sunt cilindrice. [Cf. fr. rotatif, engl. rotative, it. rotativo].

ROTATIV, -Ă adj. 1. (despre mișcări) circular. 2. (despre sisteme tehnice) care poate face o mișcare de rotație. ♦ motor ~ = motor cu cilindri rotativi, patentat de unele fabrici de automobile. ◊ (s. f.) presă de imprimat la care suportul clișeului și organul de presiune sunt cilindrice. (< fr. rotatif)

ROTATIV ~ă (~i, ~e) 1) (despre piese, sisteme tehnice etc.) Care are proprietatea de a se roti; care face mișcări de rotație. Ciur ~. 2) (despre mișcări) Care descrie un cerc; circular. /<fr. rotatif

rotativ a. care lucrează învârtindu-se: mașină rotativă.

*rotatív, -ă adj. (d. lat. rotatus, rotat). Care lucrează învîrtindu-se, vorbind de un fel de mașinĭ tipografice inventate de Marinoni. S. f. Mașină rotativă.

rotativ adj. m., pl. rotativi; f. rotativă, pl. rotative

rotativ adj. m., pl. rotativi; f. rotativă, pl. rotative

rotativ adj. m., pl. rotativi; f. sg. rotativă, pl. rotative

ROTATIV adj. v. circular.

ROTATIV adj. circular. (Mișcare ~ a unui cilindru.)

ROTATÍV, -Ă (< fr.) adj. 1. (Despre mișcări) Circular. 2. (Despre sisteme tehnice sau despre elemente ale acestora) Care poate efectua o mișcare de rotație parțială; care are părți rotitoare. ♦ (Substantivat, f.) Mașină de înaltă productivitate pentru tipărirea publicațiilor de tiraj mare, la care forma de imprimare și suprafața de presare (printre care trece hârtia) sunt cilindrice; există r. pentru hârtie în coli și r. pentru hârtie în bobine.