7 definiții pentru ronjare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RONJARE, ronjări, s. f. Procedeu folosit în imprimarea desenelor pe țesături, care constă în aplicarea, pe țesăturile vopsite în prealabil, a unor reactivi (ronjanți) care au proprietatea de a înlătura culoarea, țesătura devenind albă pe porțiunile de aplicare a acestora. – Cf. fr. rongeage.
RONJARE, ronjări, s. f. Procedeu folosit în imprimarea desenelor pe țesături, care constă în aplicarea, pe țesăturile vopsite în prealabil, a unor reactivi (ronjanți) care au proprietatea de a înlătura culoarea, țesătura devenind albă pe porțiunile de aplicare a acestora. – Cf. fr. rongeage.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ronjare sf [At: DN3 / Pl: ~jări / E: ronja] Procedeu de imprimare a desenelor pe țesături, care constă în aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea Si: corodare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RONJARE s.f. Procedeu de imprimare a desenelor pe țesături, care constă în aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea; corodare. [< fr. ronger].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RONJARE s. f. procedeu de imprimare a desenelor pe țesături prin aplicarea pe țesătura vopsită a anumitor reactivi susceptibili de a distruge culoarea. (după fr. rongeage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ronjare s. f., g.-d. art. ronjării; pl. ronjări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ronjare s. f., g.-d. art. ronjării; pl. ronjări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ronjare s. f., g.-d. art. ronjării; pl. ronjări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ronjare, ronjărisubstantiv feminin
- 1. Procedeu folosit în imprimarea desenelor pe țesături, care constă în aplicarea, pe țesăturile vopsite în prealabil, a unor reactivi (ronjanți) care au proprietatea de a înlătura culoarea, țesătura devenind albă pe porțiunile de aplicare a acestora. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: corodare
etimologie:
- rongeage DEX '09 DEX '98 DN