roiu n. 1. sborul albinelor tinere când se despart de cele bătrâne; 2. stup vechiu cu albine; 3. fig. mulțime ce s’agită: mii roiuri vorbitoare curgând spre vechea Roma EM. în ochiu-mi scânteiază un roiu de năluciri AL. [Slav. ROĬ].

roiu, roiuri.

roiu! interj. (vulg.) fugi!, pleacă!