11 definiții pentru roib


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROIB, ROÁIBĂ, roibi, roaibe, adj. (Despre cai) Cu părul roșcat sau brun. ♦ (Substantivat, m.) Cal cu părul roșcat sau brun. – Lat. robeus.

ROIB, ROÁIBĂ, roibi, roaibe, adj. (Despre cai) Cu părul roșcat sau brun. ♦ (Substantivat) Cal cu părul roșcat sau brun. – Lat. robeus.

ROIB, ROÁIBĂ, roibi, roaibe, adj. (Despre cai) Cu părul roșcat. Potcoavele calului roib sunau rar și dulce pe șosea: tac-tac, tac-tac... SADOVEANU, O. I 369. Cheleș chemă calul cel roib. POPESCU, B. III 44. ♦ (Substantivat) Cal cu părul roșcat. Roibul cela... mănîncă foc nu altăceva! BUJOR, S. 102. Arabii toți răsar din cort, Să-mi vadă roibul cînd îl port. COȘBUC, P. I 109.

ROIB roáibă (roibi, roáibe) și substantival (despre cai) Care are părul roșcat. /<lat. robeus

roib a. care bate în roșiu. [Lat. RUBEUS]. ║ m. cal cu părul roșcat.

roĭb, roáĭbă adj. (lat. rŭbeus, roșiatic, roș; vgr. erythrós; it. robbio, fr. rouge, sp. rubio, pg. ruivo. V. roĭbă. Cp. cu aĭbă, cuĭb). Roșcat, vorbind de caĭ. S. m. și f. Puse șaŭa pe roĭbu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

roib adj. m., s. m., pl. roibi; adj. f. roáibă, pl. roáibe

roib adj. m., pl. roibi; f. sg. roáibă, pl. roáibe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ROIB adj. roșcat, (reg.) roibat. (Cal ~.)

ROIB adj. (reg.) roibat. (Cal ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

róib (róibi), adj. – Șarg. – Mr. aroibu. Lat. rubeus (Cipariu, Elemente, 72; Pușcariu 1473; REW 7408; Graur, Rom., LV, 472), cf. v. it. robbio (v. sard. rubiu), prov. roi, fr. rouge, cat. roig, sp. rubio. Din rom. provine mag. rojb (Edelspacher 21).

Intrare: roib
roib adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • roib
  • roibul
  • roibu‑
  • roaibă
  • roaiba
plural
  • roibi
  • roibii
  • roaibe
  • roaibele
genitiv-dativ singular
  • roib
  • roibului
  • roaibe
  • roaibei
plural
  • roibi
  • roibilor
  • roaibe
  • roaibelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)