RITMICITATE s. f. Desfășurare uniformă, fără întreruperi a unei activități (de producție, de aprovizionare, de desfacere etc.) – Ritmic + suf. -itate.

ritmicitate sf [At: LL I, 71 / Pl: ~tăți / E: fr rythmicité] 1-2 Însușire de a avea ritm (1-2). 3 Desfășurare uniformă, fără întrerupere a unei activități (de producție, de aprovizionare, de desfacere etc.) Si: regularitate.

RITMICITATE, ritmicități, s. f. Desfășurare uniformă, fără întreruperi a unei activități (de producție, de aprovizionare, de desfacere etc.) – Ritmic + suf. -itate

RITMICITATE s.f. Desfășurare în mod egal, fără întreruperi, a unei activități. [Cf. fr. rythmicité].

RITMICITATE s. f. desfășurare ritmică a unei mișcări, a unei activități. (< fr. rythmicité)

RITMICITATE f. Caracter ritmic; regularitate. ~ea unor mișcări. /<fr. rythmicité

ritmicitate s. f., g.-d. art. ritmicității

ritmicitate s. f., g.-d. art. ritmicității

ritmicitate s. f., g.-d. art. ritmicității; pl. ritmicități

RITMICITATE s. regularitate. (~ unor mișcări.)

RITMICITATE s. regularitate. (~ unor mișcări.)

Ritmicitate ≠ aritmicitate