RIL, riluri, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: rile. – Var.: rilă s. f.] – Din germ. Rille.

ril sn [At: DEX / V: ~ă sf / Pl: ~e, ~uri / E: ger Rille] 1 Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoirii să nu se rupă). 2 Șanț pe un disc.

RIL, rile, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri. – Var.: rilă s. f.] – Din germ. Rille.

RIL s.n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton, astfel încît straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă. ♦ Șanț pe un disc. [< engl. rill].

RIL s. n. 1. șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton, astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă. 2. șant pe un disc (2). (< germ. Rille, engl. rill)

rilă¹ sf vz ril

ril s. n., pl. riluri

ril s. n., pl. riluri

ril s. n., pl. riluri