10 definiții pentru reînviere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REÎNVIERE, reînvieri, s. f. Faptul de a reînvia. [Pr.: -vi-e-] – V. reînvia.

REÎNVIERE, reînvieri, s. f. Faptul de a reînvia. [Pr.: -vi-e-] – V. reînvia.

reînviere sf [At: POLIZU / V: ren~ / P: ~vi-e~ / Pl: ~ri / E: reînvia] 1 Revenire la viață, după moarte. 2 (Fig) Revigorare.

REÎNVIERE, reînvieri, s. f. Faptul de a reînvia. Văzut-a de atuncea vrun mort reînvierea Să-ți spună că dincolo vei fi recompensat? EMINESCU, O. IV. 16.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reînviere (desp. -vi-e-) s. f., g.-d. art. reînvierii; pl. reînvieri

reînviere (-vi-e-) s. f., g.-d. art. reînvierii; pl. reînvieri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REÎNVIERE s. 1. v. resuscitare. 2. reînsuflețire, (livr.) resurecție. (~ unui mort.) 3. v. reactualizare.

REÎNVIERE s. 1. (MED.) resuscitare. 2. reînsuflețire, (livr.) resurecție. (~ unui mort.) 3. reactualizare. (~ în memorie a ceva.)

Intrare: reînviere
reînviere substantiv feminin
  • silabație: -vi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reînviere
  • reînvierea
plural
  • reînvieri
  • reînvierile
genitiv-dativ singular
  • reînvieri
  • reînvierii
plural
  • reînvieri
  • reînvierilor
vocativ singular
plural
renviere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reînviere, reînvierisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a reînvia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: moarte
    • format_quote Văzut-a de atuncea vrun mort reînvierea Să-ți spună că dincolo vei fi recompensat? EMINESCU, O. IV. 16. DLRLC
etimologie:
  • vezi reînvia DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.