O definiție pentru rexigen
Jargon
REXI- „rupere, eroziune, dezagregare”. ◊ gr. rhexis „rupere, fractură” > fr. rhexi-, engl. id. > rom. rexi-. □ ~gen (v. -gen1), adj., (despre organe vegetale) format prin rupere sau dezagregare; sin. rexigenetic; ~genetic (v. -genetic), adj., rexigen*; ~liză (v. -liză), s. f., formarea unor cavități, canale sau orificii prin ruperea și dizolvarea celulelor.
Intrare: rexigen
rexigen adjectiv
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rexigen, rexigenăadjectiv
- 1. (Despre organe vegetale) Format prin rupere sau dezagregare. DETSsinonime: rexigenetic
etimologie:
- rexi- + -gen dexonline