REXI- „rupere, eroziune, dezagregare”. ◊ gr. rhexis „rupere, fractură” > fr. rhexi-, engl. id. > rom. rexi-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., (despre organe vegetale) format prin rupere sau dezagregare; sin. rexigenetic; ~genetic (v. -genetic), adj., rexigen*; ~liză (v. -liză), s. f., formarea unor cavități, canale sau orificii prin ruperea și dizolvarea celulelor.