12 definiții pentru revoluționa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REVOLUȚIONA, revoluționez, vb. I. Tranz. A transforma radical, a schimba, a preface. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. révolutionner.

revoluționa vt [At: BĂLCESCU, M. V. 14 / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr révolutionner] 1 A aduce în stare de revoluție (1). 2 A îndemna la revoluție (1). 3 A transforma brusc și din temelii Si: a schimba.

REVOLUȚIONA, revoluționez, vb. I. Tranz. A schimba radical, a transforma brusc și din temelii. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. révolutionner.

REVOLUȚIONA, revoluționez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la popoare, clase sociale, colectivități de oameni etc.) A aduce în stare de revoluție, a îndemna la revoluție. În cale, în toate părțile, Mihai revoluționa popoarele și le silea... a se uni cu armia sa. BĂLCESCU, O. II 233. 2. A schimba radical, a transforma de obicei brusc și din temelie. Aburul și mașinile au transformat manufactura în industrie modernă, revoluționînd întreaga temelie a societății burgheze.

REVOLUȚIONA vb. I. tr. A schimba, a preface, a transforma radical. [Pron. -ți-o-. / < fr. révolutionner].

REVOLUȚIONA vb. tr. a schimba, a preface, a transforma radical. (< fr. révolutionner)

A REVOLUȚIONA ~ez tranz. 1) (mase de oameni) A pregăti la luptă revoluționară. 2) (stări de lucruri) A schimba radical; a transforma din temelie. [Sil. -ți-o-] /<fr. révolutionner

revoluționà v. 1. a agita o revoluțiune; 2. fig. a turbura profund, a transforma.

*revoluționéz v. tr. (fr. révolutionner). Fac marĭ schimbărĭ în spirite, în știință: descoperirea Americiiĭ a revoluționat lumea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

revoluționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. revoluționez, 3 revoluționea; conj. prez. 1 sg. sărevoluționez, 3 să revoluționeze

revoluționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 revoluționea

revoluționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. revoluționez, 3 sg. și pl. revoluționea

Intrare: revoluționa
  • silabație: -ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • revoluționa
  • revoluționare
  • revoluționat
  • revoluționatu‑
  • revoluționând
  • revoluționându‑
singular plural
  • revoluționea
  • revoluționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • revoluționez
(să)
  • revoluționez
  • revoluționam
  • revoluționai
  • revoluționasem
a II-a (tu)
  • revoluționezi
(să)
  • revoluționezi
  • revoluționai
  • revoluționași
  • revoluționaseși
a III-a (el, ea)
  • revoluționea
(să)
  • revoluționeze
  • revoluționa
  • revoluționă
  • revoluționase
plural I (noi)
  • revoluționăm
(să)
  • revoluționăm
  • revoluționam
  • revoluționarăm
  • revoluționaserăm
  • revoluționasem
a II-a (voi)
  • revoluționați
(să)
  • revoluționați
  • revoluționați
  • revoluționarăți
  • revoluționaserăți
  • revoluționaseți
a III-a (ei, ele)
  • revoluționea
(să)
  • revoluționeze
  • revoluționau
  • revoluționa
  • revoluționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

revoluționa, revoluționezverb

  • 1. A transforma radical. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Aburul și mașinile au transformat manufactura în industrie modernă, revoluționând întreaga temelie a societății burgheze. DLRLC
  • 2. (Cu privire la popoare, clase sociale, colectivități de oameni etc.) A aduce în stare de revoluție, a îndemna la revoluție. DLRLC
    • format_quote În cale, în toate părțile, Mihai revoluționa popoarele și le silea... a se uni cu armia sa. BĂLCESCU, O. II 233. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.