9 definiții pentru retransmite


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

retransmite vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 198 / Pzi: retransmit / E: re1- + transmite] 1 (D. un post de telecomunicații) A transmite, concomitent cu recepționarea, semnale de telecomunicații sau emisiuni radiofonice primite de la alt post. 2 (D. un ordin, o scrisoare etc.) A transmite prin intermediul cuiva.

RETRANSMÍTE, retransmít, vb. III. Tranz. A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații, un program de radiodifuziune sau de televiziune; a realiza o retransmisie. – Pref. re- + transmite (după fr. retransmettre).

RETRANSMÍTE, retransmít, vb. III. Tranz. A recepta și a transmite concomitent semnale de telecomunicații, o emisiune radiofonică ori de televiziune primită de la alt post; a realiza o retransmisie. – Re1- + transmite (după fr. retransmettre).

RETRANSMÍTE, retransmit, vb. III. Tranz. (Despre un post de telecomunicații) A transmite, chiar în momentul recepției, semnalele de telecomunicații sau emisiuni radiofonice primite de la alt post.

RETRANSMÍTE vb. III. tr. A transmite din nou. ♦ A transmite imediat o emisiune radiofonică primită de la un alt post emițător. [P.i. retransmít. / < re- + transmite].

RETRANSMÍTE vb. tr. a realiza o retransmisie. (după fr. retransmettre)

A RETRANSMÍTE retransmít tranz. (programe de radiodifuziune sau de televiziune) A realiza o retransmisie. /re- + a transmite


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

retransmíte (a ~) (re-tran-smi- / trans-mi-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. retransmít, 1 pl. retransmítem, perf. s. 1 sg. retransmiséi, 1 pl. retransmíserăm; conj. prez. 3 să retransmítă; part. retransmís

retransmíte vb. (sil. mf. -trans-) transmite

Intrare: retransmite
  • silabație: -trans-
verb (VT623)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • retransmite
  • retransmitere
  • retransmis
  • retransmisu‑
  • retransmițând
  • retransmițându‑
singular plural
  • retransmite
  • retransmiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • retransmit
(să)
  • retransmit
  • retransmiteam
  • retransmisei
  • retransmisesem
a II-a (tu)
  • retransmiți
(să)
  • retransmiți
  • retransmiteai
  • retransmiseși
  • retransmiseseși
a III-a (el, ea)
  • retransmite
(să)
  • retransmi
  • retransmitea
  • retransmise
  • retransmisese
plural I (noi)
  • retransmitem
(să)
  • retransmitem
  • retransmiteam
  • retransmiserăm
  • retransmiseserăm
  • retransmisesem
a II-a (voi)
  • retransmiteți
(să)
  • retransmiteți
  • retransmiteați
  • retransmiserăți
  • retransmiseserăți
  • retransmiseseți
a III-a (ei, ele)
  • retransmit
(să)
  • retransmi
  • retransmiteau
  • retransmiseră
  • retransmiseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)