opțiuni
  • info

7 definiții pentru reluctivitate

Explicative DEX

RELUCTIVITATE, reluctivități, s. f. (Fiz.) Reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope; reluctanță specifică. – Din fr. reluctivité, engl. reluctivity.

RELUCTIVITATE, reluctivități, s. f. (Fiz.) Reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope; reluctanță specifică. – Din fr. reluctivité, engl. reluctivity.

reluctivitate sf [At: DN3 / Pl: ~tăți / E: fr reluctivité, eg reluctivity] (Fiz) Reluctanță (1) a unei substanțe omogene și izotrope.

RELUCTIVITATE s.f. (Fiz.) Valoare inversă a permeabilității magnetice. [Cf. fr. réluctivité].

RELUCTIVITATE s. f. reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope. (< fr. réluctivité, engl. reluctivity)

Ortografice DOOM

reluctivitate s. f., g.-d. art. reluctivității; pl. reluctivități

Enciclopedice

RELUCTIVITÁTE (< fr., engl.) s. f. Mărime caracteristică materialelor magnetice, egală cu reluctanța dintre două fețe opuse ale unui cub confecționat din materialul respectiv și având muchia egală cu unitatea.

Sinonime

RELUCTIVITATE s. (FIZ.) reluctanță specifică.

Intrare: reluctivitate
reluctivitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reluctivitate
  • reluctivitatea
plural
  • reluctivități
  • reluctivitățile
genitiv-dativ singular
  • reluctivități
  • reluctivității
plural
  • reluctivități
  • reluctivităților
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reluctivitate, reluctivitățisubstantiv feminin

  • 1. fizică Reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope; reluctanță specifică. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.