opțiuni
  • info

12 definiții pentru relegație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RELEGAȚIE, relegații, s. f. (Înv.) Relegare. [Var.: relegațiune s. f.] – Din fr. relégation.

RELEGAȚIE, relegații, s. f. (Înv.) Relegare. [Var.: relegațiune s. f.] – Din fr. relégation.

relegație sf [At: CĂLINESCU, E. O. 68 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr relégation, lat relegatio, -onis] (Liv) 1-2 Relegare (1-2).

RELEGAȚIE, relegații, s. f. (Franțuzism învechit) Relegare. (Și în forma relegațiune) Mișcările de la 1848 se sfîrșiseră cu o serie de relegațiuni, și Bucovina fiind socotită ca o margine de țară, mulți profesori distinși din Austria se pomeniră în Cernăuți. CĂLINESCU, E. 58. – Variantă: relegațiune s. f.

RELEGAȚIE s.f. (Liv.) Relegare. [Gen. -iei, var. relegațiune s.f. / < fr. relégation, lat. relegatio].

RELEGAȚIUNE s. f. v. relegație.

relegațiune sf vz relegație

RELEGAȚIUNE s.f. v. relegație.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

relegație (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. relegația (desp. -ți-a), g.-d. art. relegației; pl. relegații, art. relegațiile (desp. -ți-i-)

relegație (înv.) (-ți-e) s. f., art. relegația (-ți-a), g.-d. art. relegației; pl. relegații, art. relegațiile (-ți-i-)

relegație s. f. legație

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RELEGAȚIE s. v. alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, surghiunire.

relegație s. v. ALUNGARE. EXILARE. EXPULZARE. GONIRE. IZGONIRE. OSTRACIZARE. PROSCRIERE. SURGHIUNIRE.

Intrare: relegație
relegație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relegație
  • relegația
plural
  • relegații
  • relegațiile
genitiv-dativ singular
  • relegații
  • relegației
plural
  • relegații
  • relegațiilor
vocativ singular —
plural —
relegațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • relegațiune
  • relegațiunea
plural
  • relegațiuni
  • relegațiunile
genitiv-dativ singular
  • relegațiuni
  • relegațiunii
plural
  • relegațiuni
  • relegațiunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

relegație, relegațiisubstantiv feminin

  • 1. învechit Relegare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: relegare
    • format_quote Mișcările de la 1848 se sfîrșiseră cu o serie de relegațiuni, și Bucovina fiind socotită ca o margine de țară, mulți profesori distinși din Austria se pomeniră în Cernăuți. CĂLINESCU, E. 58. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.