8 definiții pentru reintegrare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REINTEGRARE, reintegrări, s. f. Acțiunea de a (se) reintegra și rezultatul ei; reintegrație. – V. reintegra.

REINTEGRARE, reintegrări, s. f. Acțiunea de a (se) reintegra și rezultatul ei; reintegrație. – V. reintegra.

reintegrare sf [At: DDRF / Pl: ~rări / E: reintegra] 1 Repunere în drepturi. 2 Restabilire. 3 Înglobare.

REINTEGRARE, reintegrări, s. f. Acțiunea de a (se) reintegra și rezultatul ei.

REINTEGRARE s.f. Acțiunea de a reintegra și rezultatul ei; repunere într-o funcție, într-un grad etc.; reintegrație. [< reintegra].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reintegrare (desp. -te-gra-) s. f., g.-d. art. reintegrării; pl. reintegrări

reintegrare (-te-gra-) s. f., g.-d. art. reintegrării; pl. reintegrări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REINTEGRARE s. reîncadrare. (~ unei persoane în slujbă.)

Intrare: reintegrare
reintegrare substantiv feminin
  • silabație: -te-gra-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reintegrare
  • reintegrarea
plural
  • reintegrări
  • reintegrările
genitiv-dativ singular
  • reintegrări
  • reintegrării
plural
  • reintegrări
  • reintegrărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reintegrare, reintegrărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi reintegra DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.