8 definiții pentru reificare
Explicative DEX
REIFICARE, reificări, s. f. Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații între obiecte concrete, iar omul însuși devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru. [Pr.: re-i-] – Cf. fr. réification.
REIFICARE, reificări, s. f. Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații între obiecte concrete, iar omul însuși devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru. [Pr.: re-i-] – Cf. fr. réification.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
reificare sf [At: DN3 / Pl: ~cări / E: ns cf fr réification] Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații între obiecte concrete, iar omul însuși devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REIFICARE s.f. (Fil.) Concretizare, materializare (a unei idei). ♦ Proces prin care relațiile sociale îmbracă forma unor relații obiectuale, omul însuși devenind din agent conștient al proceselor sociale simplu obiect, lucru, instrument al acestora. [< engl. reification, cf. lat. res – lucru].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REIFICARE s. f. (fil.) 1. acțiunea de a reifica. 2. tendința de a da oricărui lucru dinamic, de mișcare un caracter static. 3. înțelegerea greșită a raporturilor sociale ca raporturi dintre lucruri, obiectuale, autonomizate. (< reifica)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
reificare (desp. re-i-) s. f., g.-d. art. reificării; pl. reificări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reificare (re-i-) s. f., g.-d. art. reificării; pl. reificări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reificare s. f. (sil. re-i-), g.-d. art. reificării; pl. reificări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
REIFICÁRE (după fr. réification; de la lat. res „lucru”) s. f. (FILOZ.) Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații obiectuale, iar omul însuși devine din subiect (agent conștient) al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru. Conceptul a fost formulat de G. Lukács și mai ales de Th. Adorno.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: re-i-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
reificare, reificărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a reifica. MDN '00
- 2. Concretizare, materializare (a unei idei). DN
- 2.1. Proces în cursul căruia relațiile sociale îmbracă forma unor relații între obiecte concrete, iar omul însuși devine din subiect al proceselor sociale obiectul acestora, asemenea unui lucru. DEX '09 DEX '98 DN
-
- 3. Tendința de a da oricărui lucru dinamic, de mișcare un caracter static. MDN '00
- 4. Înțelegerea greșită a raporturilor sociale ca raporturi dintre lucruri, obiectuale, autonomizate. MDN '00
etimologie:
- réification DEX '09 DEX '98
- reifica MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.