O definiție pentru rectirostru
Jargon
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
RECTI- „drept, erect”. ◊ L. rectus „drept” > fr. recti-, engl. id., germ. rekti- > rom. recti-. □ ~caul (v. caul), adj., cu tulpina dreaptă; ~corn (v. -corn), adj., (despre insecte) cu antenele drepte; ~flor (v. -flor), adj., cu flori drepte; ~rostru (v. -rostru), adj., (despre păsări) care are ciocul drept.
Intrare: rectirostru
rectirostru adjectiv
adjectiv (A97) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rectirostru, rectirostrăadjectiv
- 1. (Despre păsări) Care are ciocul drept. DETS
etimologie:
- recti- + -rostru dexonline