4 definiții pentru recriminat
Explicative DEX
RECRIMINA, recriminez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răspunde unor acuzații sau unor injurii prin alte acuzații sau injurii; a reproșa, a acuza. – Din fr. récriminer.
RECRIMINA vb. I. tr. (Liv.) A răspunde unor acuzații sau unor injurii prin alte acuzații sau injurii; a reproșa; a acuza. [< fr. récriminer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A RECRIMINA ~ez tranz. rar (fapte, acțiuni reprobabile) A respinge prin contraacuzare. /<fr. récriminer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
recrimina vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. recriminez, 3 sg. și pl. recriminează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: recriminat
recriminat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
recrimina, recriminezverb
etimologie:
- récriminer DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.