opțiuni
  • info

11 definiții pentru reconfortant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECONFORTANT, -Ă, reconfortanți, -te, adj. Care reconfortează, care restabilește, care întărește forțele fizice sau psihice; întăritor. ♦ (Substantivat, n.) Substanță, medicament care reconfortează. – Din fr. réconfortant.

RECONFORTANT, -Ă, reconfortanți, -te, adj. Care reconfortează, care restabilește, care întărește forțele fizice sau psihice; întăritor. ♦ (Substantivat, n.) Substanță, medicament care reconfortează. – Din fr. réconfortant.

reconfortant, ~ă [At: CARAGIALE, M. 162 / Pl: ~nți, ~e / E: fr réconfortant] 1 a Care restabilește forțele vitale Si: întăritor, (înv) reconfortator (1). 2 a (Pex) Recreativ (3). 3 sn Substanță sau medicament tonic.

RECONFORTANT, -Ă, reconfortanți, -te, adj. Care reconfortează, care restabilește forțele vitale, care dă putere; întăritor. Nu se mai gîndesc că există pe lumea aceasta sobe încălzite, pîlpîiri reconfortante și blînde. BOGZA, A. Î. 520. Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare... iar ca mîncare, cea mai ușoară și totdeodată cea mai reconfortantă. CARAGIALE, M. 162. ◊ (Substantivat) Somnul e bun reconfortant.

RECONFORTANT, -Ă adj. Care dă putere; întăritor. // s.n. Substanță, medicament care reconfortează. [< fr. réconfortant].

RECONFORTANT, -Ă adj. care reconfortează; întăritor. ◊ (s. n.) tonic. (< fr. réconfortant)

RECONFORTANT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care reconfortează; cu proprietatea de a întări organismul; întăritor; fortifiant; tonic; tonifiant. /<fr. réconfortant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reconfortant adj. m., pl. reconfortanți; f. reconfortantă, pl. reconfortante

reconfortant adj. m., pl. reconfortanți; f. reconfortantă, pl. reconfortante

reconfortant adj. m. confortant

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECONFORTANT adj., s. 1. adj., s. v. întăritor. 2. adj. v. recreativ.

RECONFORTANT adj., s. 1. adj., s. (FARM.) fortifiant, fortificant, întăritor, tonic, tonifiant, (rar) reconstituant, (înv.) reconfortator. (Medicament ~.) 2. adj. odihnitor, recreativ, relaxant, (rar) recreator. (Un concediu ~.)

Intrare: reconfortant
reconfortant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reconfortant
  • reconfortantul
  • reconfortantu‑
  • reconfortantă
  • reconfortanta
plural
  • reconfortanți
  • reconfortanții
  • reconfortante
  • reconfortantele
genitiv-dativ singular
  • reconfortant
  • reconfortantului
  • reconfortante
  • reconfortantei
plural
  • reconfortanți
  • reconfortanților
  • reconfortante
  • reconfortantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reconfortant, reconfortantăadjectiv

  • 1. Care reconfortează, care restabilește, care întărește forțele fizice sau psihice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: întăritor
    • format_quote Nu se mai gîndesc că există pe lumea aceasta sobe încălzite, pîlpîiri reconfortante și blînde. BOGZA, A. Î. 520. DLRLC
    • format_quote Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare... iar ca mîncare, cea mai ușoară și totdeodată cea mai reconfortantă. CARAGIALE, M. 162. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.